zambet si inspiratie
printre nori si putine culori de toamna ies prin natura 🙂
si dupa ce adun cateva prune, ajung intr-o mica gradina cu care ne mandrim ca are diversitate; abia astept sa vad cati cartofi dulci vor fi intr-un cuib 🙂
chiar daca n-a plouat de multa vreme, au aparut ciuperci diverse 🙂
culeg doar piciorul caprioarei, ca-s pe trei sferturi uscate de soare 🙂 mai contribui si eu putin si le pastrez simple, in beci, in borcane 🙂
caldura mare si ma indrept spre padure, fara un scop anume 🙂
cateva mierle si-o veverita zaresc prin ea, nu-s multe ciuperci ca n-a plouat si sub pasii mei trosnesc crengutele uscate 🙂
sfecla rosie de pe strat si-n urma ei raman cateva fire mici de praz, adun o parte din instalatia de picurare si buruieni, pe care le pun la compost 🙂
cad fructele de tomatillo din care mananc cateva si-s tare bune, mai am pastai, brocolli, rosii, ardei, etc. insa incet vine toamna prin gradina 🙂
brandusele de toamna au aparut de mult si prin ea se vad tufe mari de cinsteț (Salvia glutinosa) iar la margini palamida 🙂
ortopterele sar si canta peste tot si pentru ca inca e cald fluturii se vad in zbor 🙂 am recunoscut demult, pe undeva, ca cele mai frumoase poze imi ies cand insectele, nu se misca deloc 🙂
aproape de regina noptii ca mai sunt multe cu flori prin curtea mea 🙂
o mut usor pe-o frunza si ma minunez cat e de frumoasa si ce bine iese in poze cand e in repaus 🙂
usor acum prin vegetatie ca-i din ce in ce mai uscata 🙂
femela in gradina mea si masculul, mai sus de padure unde a si ramas 🙂
ajunsa musafir pe-un varf de deal, departe de cursuri de apa, isca niste intrebari in mintea noastra si ramanem fara raspunsuri desi ne uitam la ea, ea se uita la noi si desigur, tace; as zice, asa intr-o doara, ca-i Emys orbicularis insa nu ma pricep prea bine la broscutele astea 🙂
si-n soarele amiezii ea s-a dus spre apa mâloasa iar noi ne-am pus la povesti, adunand prune bune din pruni solitari crescuti la margini de pârloage 🙂
una insorita din septembrie si nuu, azi nu cobor dupa lapte ca am renuntat de tot si la al doilea furnizor, vinerea trecuta; deci e vineri si cobor pe drum cand, putin mai jos de casa mea m-apuca pentru o clipa doar… far’ sa ma dumiresc ce anume a fost ca am respirat adanc mi-a trecut, apoi m-a bufnit rasul ca am ajuns iar sa curat santurile 🙂
habar n-am de cate zile curge asa, c-a ajuns in centrul satului si nimeni n-a facut nimic; deci m-am intors dupa un ceas si cu sapa, am curatat menta din sant, ca ea era cauza 🙂 cumva, se pare ca natura e de vina mai mereu ca sta in calea confortului nostru, nu-i asa? 🙂 asta e povestea pe scurt ca nu vreau sa numar cati oameni au trecut pe acolo in timp ce eu savuram mirosul de menta si eram plina de noroi 🙂
si senine in septembrie si fiecare incepe frumos, cu un rasarit de soare 🙂
incet se coc strugurii, merele cad necoapte din meri iar physalisul meu, o singura planta iesita tarziu din seminte ratacite, nu da nici un semn 🙂 pai, e bonusul meu de gradinar si sper sa se coaca macar un fruct; eii nuu, nu pana la Craciun ci pana cade prima bruma 🙂
sa gasesc si molia (Dicallomera fascelina) dupa ce ani de zile am tot vazut omizile; mereu sunt cate doua si intr-o poza de imprumut au si „cornite” 🙂
am gasit-o la sfarsit de august-ca n-am mai fost demult pe dealurile mele- cand de pe un fir de iarba s-a lasat pe sol, facand pe mortul 🙂
