cu scut, Cassida nobilis prin gradina ieri (gasit pe o frunza de stir si lasat acolo, desigur), pozat in graba ca eram… cu treaba;
si-n lipsa buruienilor, pe care le-am scos de buna voie, ii ramane sfecla rosie… ce ironie! 🙂
zambet si inspiratie
cu scut, Cassida nobilis prin gradina ieri (gasit pe o frunza de stir si lasat acolo, desigur), pozat in graba ca eram… cu treaba;
si-n lipsa buruienilor, pe care le-am scos de buna voie, ii ramane sfecla rosie… ce ironie! 🙂
am alocat o juma de ora, buruienilor iesite printre morcovi si sfecla rosie; am vrut sa le rad cu sapa, doar pe carare si intre randuri, dar cand am vazut
ca pe acolo au iesit din seminte cazute pe sol anul trecut, cimbru, marar si plantute de tutun fara numar, le-am scos una cate una; la restul ala de coropisnita gasit pe carare, am zambit… ca n-am sanse sa scap de ele 🙂
continua sa rasara sfecla rosie, fasolea, castravetii, se vad firele de porumb pe rand si inca sunt in pozitie verticala 🙂
includ zilnic in salata de verdeturi, frunze de patrunjel si de rucola dar nici nu se observa ca iau din ele 🙂
de la dovleac la sfecla rosie si apoi, din loc in loc, la morcovi;
dar gata, de cateva zile, tot ce-a fost prin gradina e la adapost in beci 🙂
acasa la mama sau in casa mea, nu a trecut nici o iarna fara salata de sfecla rosie (Beta vulgaris) 🙂 retetele sunt diferite de la „casa la casa”, dupa ce se fierbe/coace, se taie cuburi, felii sau se da pe razatoare, pe langa sare, otet, hrean care sunt elemente de baza, fiecare mai adauga ceva… eu de ex., o tai cubulete, pun crengute de cimbru, din ala romanesc cu miros si uneori miere (daca sfecla nu este dulce);