zambet si inspiratie
ieri, in cofrajele pregatite cu pamantul scos de cartita, boabele puse de mai multe zile la germinat dar voi pune bob si direct in gradina, in martie 🙂
si seminte din familia verzei intr-o rasadnita rece, acoperita cu folie 🙂
sa n-o ghicesc din prima… ca era de una singura si le vad rar pe deal 🙂
nuu, nu e o vrabie de casa ci mai degraba una de camp…
si soare dimineata devreme dupa lapovita si vantul de ieri 🙂
mai multe flori pe deal si prin balta cresc in volum, pontele broscutelor 🙂
incet pamantul, zilele sunt mai lungi si insorite, cu bruma dimineata;
din semintele lasate pe sol toamna trecuta ies plantute noi si alte plante au rezistat peste iarna sau au trecut cu bine de zilele cu -10 grade C; voi scoate o parte din buruieni pe masura ce voi pune (si eu) seminte sau rasaduri 🙂
la pas si fara un scop anume, intr-o padure, ieri 🙂
intre iarna si primavara, in padure mereu este cate ceva de vazut 🙂
cu vreme ciudata de la o zi la alta, cu vant iscat din senin, cu zapada aparuta peste noapte si disparuta a doua zi si temperaturi de 20 grade la amiaza 🙂
se misca cate un gandac, apar floricele, cantecul pasarilor se schimba deci tot mai multe semne de primavara…
sunt gustoase si-s sanatoase… nuu, nu-s ale mele dar stiu cum sunt 🙂
ca asa ceva am mancat si eu… eii, nu zilnic ci ocazional 🙂
implineste 14 ani (10+4) si are cam tot atatea kg sau poate ceva in plus 🙂
inca ne intelegem, am multa rabdare cu dansul si s-a resemnat cumva, ca uneori, eu inchid poarta si el ramane in curte…
prin minte cand era inca noapte afara si -9 grade C iar eu puneam apa in vasul inghetat al cainelui, ca e duminica si ca nimic nu ma poate impiedica sa lenevesc putin; si-n timp ce-mi savuram cafea mea de dimineata… brusc se ia curentul electric… zambesc, aproape rad, ca-n 5 min am fost afara 🙂
am prins rasaritul si pana am ajuns pe deal soarele era deasupra orizontului; cu mainile inghetate si afundate, cu tot cu manusi, in buzunare (mi)am lasat privirea sa colinde (pozele le-a facut cainele de data asta) si dupa mai multe pauze am ajuns acasa dupa doua ceasuri 🙂
dar nu sunt si ii vad in zare doar cand cerul e acoperit pe dealul meu 🙂
si ma cam bate gandul, ca-ntr-o noapte cu Luna plina sa tai varful ciresului pasaresc de dincolo de gardul meu 🙂 ca ma cam incurca… eii, nu la propriu, dar nu-mi ies pozele, desi ma straduiesc de fiecare data 🙂