zambet si inspiratie
si senine in septembrie si fiecare incepe frumos, cu un rasarit de soare 🙂
incet se coc strugurii, merele cad necoapte din meri iar physalisul meu, o singura planta iesita tarziu din seminte ratacite, nu da nici un semn 🙂 pai, e bonusul meu de gradinar si sper sa se coaca macar un fruct; eii nuu, nu pana la Craciun ci pana cade prima bruma 🙂
si cobor in livada dupa ora 10 sa-mi iau sticla cu lapte, ce-o gasesc agata-n gard de cand am schimbat furnizorul 🙂
vad cateva prune, merele se cam putrezesc si-s multe pe jos, se coc murele ce-au trecut peste gardul meu din gradina vecina si sigur, a inflorit si singurul exemplar de stirigoaie 🙂
multe ture din fundul livezii pana la gramada de compost, aduncand merele inghetate si ramase intregi pe jos dupa ce s-a dus zapada 🙂
e cald la soare si daca n-as sti ca suntem in decembrie, as zice ca e inceput de primavara 🙂
cu flori, crizantemele vechi dar si cele plantate toamna asta 🙂
si strugurii stau neculesi, prin livada mai am mere intr-un mar si pe sub el iar pe compost, prune bune, cazute de la vecini… asta ca sa tin minte daca vreodata imi vine sa zic caa… n-am avut sau ca am avut si n-am facut…
rece de toamna, cu ceata si soare, insotita de vant 🙂
si cad treptat, din pomii mult prea inalti pentru mine, frunze colorate si fructe coapte 🙂
cam asa arata fructele mele prin gradina sau prin livada 🙂
mai sunt si alte soiuri, dar deocamdata din astea se coc si chiar daca nu le trec la socoteala pe cele stricate, tot nu reusesc sa le consum pe toate 🙂
din vale, prin care am trecut ieri 🙂
nu, nuu m-am dus cu mere ci mi-am luat un suc facut din morcovi, sfecla rosie si mere 🙂 ca le au si ei pe ale lor;
in fiecare zi de dimineata, noi ne uitam la vulpe, ea se uita la noi;
apoi, fara graba, vulpea mai infuleca un mar-doua din zapada si pleaca…
curand, merele din zapada se vor termina si vulpea se va intoarce la gainile vecinilor, ca eu nu am… inca 🙂
(mai degraba monolog), foarte scurt cu natura 🙂 aseara cerul era senin, 360 grade de cer plin de stele, 7 grade termometrul de afara, liniste 🙂
cainele meu a latrat mult asta noapte, dar nu la Luna ca nu era, deci m-am trezit devreme; deschid geamul si surpriza, afara ningea… nu-mi venea sa cred;
am iesit afara, 360 grade de cer cu stele si sub ele ningea ?!…pai, cum sa nu zambesti, inainte sa te trezesti ?!
in momentul urmator, dau peste merele de pe treptele casei si am luat la rost… natura: cum e posibil, ca bostanii mei sunt pe jos, sfecla rosie e inca in pamant, salatele sunt inca verzi, mai am capsuni, merele au cazut singure din meri si eu nu am reusit sa le adun pe toate si mereu am fost sigura ca nu ninge cu adevarat (zapada aia care ramane si spune clar ca e iarna) pana cand nu cad toate frunzele din pomi?!
si tinand-o tot asa intru in casa, la cafea, sa ma trezesc si sa-i dau naturii … un ragaz 🙂
cu siguranta vreti sa stiti si restul 🙂
