zambet si inspiratie
imi pare, fiecare calugarita pe care o intalnesc (ca am vazut o multime prin zona, in fiecare toamna) si daca asa avea un top, asta ar fi pe primul loc 🙂
impresionanta, vulnerabila, foarte frumoasa in realitate, a incercat sa fuga dar n-a ajuns departe cu abdomenul ala mare si greu si s-a oprit brusc, oferind un dans gratios si cum nu era indicat sa o stresez, m-am dus 🙂
pe parcela necosita, gentiane – semne de toamna, molii mici sau mai mari si o multime de calugarite (Mantis religiosa) 🙂
cele sprintene, zboara sau se ascund pe firele de iarba dar cele mari raman expuse, chiar daca nu se misca 🙂
de călugărițe ( Mantis religiosa ) vor aparea curand pe deal, prin iarba 🙂
cu zambet, pe cea din ultima imagine mi-o imaginez sfarsind incet, intr-un ultim dans, gratios …
zi dupa zi …
si unele mai vechi de-o saptamana 🙂
a trecut prin cinci randuri de maini si rand pe rand, ne-a aratat la fiecare o parte frumusetea ei 🙂
a ramas in locul in care a fost gasita 🙂
deci… pai n-am un harlet special care sa merite o poveste, ci unul normal, n-a fost foarte scump nici el nici coada, ca e din lemn de alun din arealul satului, ca asa se pun prin zona la unelte 🙂 si nici nu v-as fi spus nimic despre el, daca n-as fi observat zilele trecute, uitandu-ma pe geam din casa ( se mai intampla sa-l las afara, prin gradina, mai multe zile, cand am treaba cu el ) ca are ceva pe coada…
am vazut doua calugarite (Mantis religiosa), in locuri diferite, una verde si una maro, iar restul sunt din cateva zile ale saptamanii care a trecut 🙂
pe cand lucram mai cu spor si mai aveam nitel din adunatul tulpinilor uscate de bob si alte buruieni si tocmai incoltise ideea in mintea mea, ca vremea era numai buna de mers pe deal (vreme calda, dar nori pe cer si cainele meu se trezise din somnul de la amiaza), ei fix atunci in fata mea pe o varza de Bruxelles, vad o calugarita…
