Suflu usor

spre degetele-mi inghetate si-mi distrag atentia, numarand oile din turma- cate una, cate doua sau mai multe odata, depinde de viteza lor 🙂

la -9 grade C, cate au fost afara inainte de rasarit, mi-a inghetat si nasul ca mi-am lasat cainele sa mearga pe unde a vrut iar la intoarcere pe unde am vrut eu… dar el n-a mai vrut; asa ca am facut pauze lungi si ne-am bucurat din plin de ger si zapada 🙂

O oaie pierduta

de turma (era singura si la mare distanta de stana) mergea dis de dimineata cu pasi marunti dar siguri pe deal si parea ca-l cunoaste bine; s-a oprit putin cand ne-a vazut apoi si-a continuat drumul… in directia cea buna 🙂

ieri, vantul a adus pe cer o multime de nori intunecati si dupa amiaza a inceput o ploaie torentiala care a tinut pana tarziu in noapte 🙂

In zori

prin semi-intuneric, cautand cu privirea in locurile obisnuite pe unde doarme, nu gaseam cainele;  🙂 a plouat nesemnificativ peste noapte si el era bine pitit intr-o alta groapa… una noua, desigur 🙂

apoi, dupa iesirea obisnuita prin natura si dupa ce m-a pazit o vreme, ploaia s-a intetit iar dansul… inca nu-si gaseste locul caci ii place racoarea si pamantul ud dar nu-i place ploaia…