zambet si inspiratie
in cea din vale, inca nu sunt flori de primavara, pasarile nu canta doar vantul puternic rascoleste azi, frunzele uscate; nu stam mult si coborand
spre sat, la prima casa (e nelocuita, dar bine ingrijita) m-am oprit sa admir abundenta de flori a liliacului salbatic 🙂
padurii ne-a prins rasaritul, de dimineata 🙂
padurea e inca goala, fara verdeata dar plina de cantecul pasarilor;
nou, nu mai sperie nici macar pisicile din cartier de pe strada, dar merge mai usor, asa c-am luat-o dis de dimineata pe drumul lung spre padure 🙂
vedem putin din rasaritul soarelui, insa norii acopera repede cerul 🙂
lignicole din genul Trametes in imagini mai vechi, pe resturile tulpinilor unor copaci taiati in apropierea unui parais dintr-o padure 🙂
Trametes gibbosa si Trametes versicolor, descompun in timp lemnul umed dar care, la randul lor, in ecosistemul padurii sunt consumate de larvele unor molii, muste sau gandaci 🙂
in decembrie, cu frunze uscate pe jos sau inca pe crengi;
in care te miri la orice pas de forma copacilor 🙂
tacuta si goala parea fara viata, azi;
din loc in loc, ciuperci cu forme frumoase pe trunchiurile copacilot taiati;
dimineata devreme, inainte de rasarit 🙂
covor de frunze si cantec de pasarele, pitigoiul mare fiind cel mai harnic 🙂
nu mai sunt flori de primavara, se vad doar frunze si pare goala dar se aude cantecul indepartat al pasarilor si zaresc o veverita printre crengi;
planand deasupra padurii am intalnit in directia asta 🙂
si pe drum, petice de zapada;
