zambet si inspiratie
si de oameni, natura este mereu (pentru mine) o sursa de inspiratie; dupa rasarit ajungem in padure unde descopar iutari trecuti si fragute neatinse… zambesc la gandul ca: daca azi, maine sau intr-o alta zi n-as avea ce manca as putea culege cate ceva, direct din natura 🙂
o căpșunică intr-un loc umbros; o orhidee frumoasa, inconfundabila 🙂
sau Cephalanthera rubra din genul Cephalanthera;
eu, ca am papuci si pe langa gard dansul, ca e descult, ajungem la padure odata cu rasaritul soarelui 🙂
pe drumul laturalnic, in urma furtunii de ieri au ramas pietre dezgolite, pe marginea lui e plin de tremurici (Briza maxima) si mai sus, la liziera grupuri de orhidee (Cephalanthera damasonium) 🙂
Celsius, pe ploaie si vant am iesit pe poarta dimineata si am ajuns pana la padure; o padure verde si uda, cu crengi lasate, cu frunze uscate pe jos, ce nu mai suna sub pasi ;
la intoarcere mi-am inchis cainele in beci si-am plantat cca. 80 de rasaduri mocirlite, cu balega de ieri, c-asa imi place mie 🙂
raman uneori, in fata unor fapte ale semenilor nostri;
nuu, nu s-a uscat padurea ci a fost cuprinsa spre margine de foc, de focul aprins pentru de a curata iarba uscata de pe o pasune;
de aprilie cu cer acoperit de nori prin care se zareste rasaritul, cu cantec de ciocarlii pe deal si omizi miscandu-se agale 🙂
in padure se aud minute-n sir mugete de capriori, nu sunt multe flori iar mesteacanul din imagine, ramane copacul meu preferat 🙂
in cea din vale, inca nu sunt flori de primavara, pasarile nu canta doar vantul puternic rascoleste azi, frunzele uscate; nu stam mult si coborand
spre sat, la prima casa (e nelocuita, dar bine ingrijita) m-am oprit sa admir abundenta de flori a liliacului salbatic 🙂
padurii ne-a prins rasaritul, de dimineata 🙂
padurea e inca goala, fara verdeata dar plina de cantecul pasarilor;
nou, nu mai sperie nici macar pisicile din cartier de pe strada, dar merge mai usor, asa c-am luat-o dis de dimineata pe drumul lung spre padure 🙂
vedem putin din rasaritul soarelui, insa norii acopera repede cerul 🙂
lignicole din genul Trametes in imagini mai vechi, pe resturile tulpinilor unor copaci taiati in apropierea unui parais dintr-o padure 🙂
Trametes gibbosa si Trametes versicolor, descompun in timp lemnul umed dar care, la randul lor, in ecosistemul padurii sunt consumate de larvele unor molii, muste sau gandaci 🙂