E duminica

ultima zi din iulie si ploua maruntel 🙂 E racoare in zori, mai astept o vreme apoi ies in gradina si ma plimb incet savurand un porumb zaharat, proaspat cules… ca eu consider, doar eu, ca sa fie clar, o risipa de energie si de resurse sa-l culeg, sa-l curat, sa-l duc in casa, sa-l fierb, s.a. m.d 🙂

si putin dupa ora 10 cand ploaia se opreste ies pe poarta pregatita pentru o drumetie lunga sau cel putin pentru una… pana unde voi ajunge cand va veni urmatoarea ploaie 🙂

Asteptand rasaritul

sau mai bine invers, m-a prins rasaritul pe terasa savurand in racoarea diminetii ultima gura de cafea, super amara si rece si-apoi am iesit sa ud, eii nuu, nu toata gradina ci doar fasolita si castavetii la care m-am uitat mirata, ca nu i-am mai vazut de mult si au crescut 🙂

si dupa o tura amanuntita prin gradina, nu m-am mirat cate buruieni, pardon, cata diversitate am 🙂 si cand am dat de asta mica, care-i de alta culoare decat restul (clar, cu o floare nu se face primavara), pai acum pot sa zic si io, ca am 🙂