zambet si inspiratie
cu tepi de pe deal stau agatate, se usca la soare sau mor incet (ca unele sunt inca vii) diverse insecte si juvenili (gusteri, in cazul de fata) 🙂
si buburuzele se-aduna in grupuri la baza lor si se mai plimba cand e cald 🙂
padurea din vale, pe deal doar perii cei padureti trec direct spre visiniu 🙂
se coc diverse fructe de padure si am cules din fiecare, gandindu-ma atunci, ca poate am chef sa fac un jeleu… dar n-am 🙂
la inaltime, incercand sa duca o prada trasa-n teapa de un sfrancioc; aproape ca-ti vine sa razi daca te uiti la ele, dar mai stii… poate-s in stare!
pe pasunea super intinsa se vede in zare o cireada de vacute cu talagi la gat, sunt multi arbusti si se pare ca aici, o duc bine, o multime de sfrancioci; dositi in frunzis, dintr-un paducel si-au luat zborul 6 cand m-au zarit si mi-am amintit ca nu v-am aratat ce s-a intamplat in ultimul cuib cu oua 🙂
ieri pe cer dusi de vant, o multime de nori si tunetele s-au tinut lant, dar n-a plouat, asa ca la un moment dat, am ales directia opusa si m-am dus… si
m-am tot dus, cu tunete la stanga pana cand picaturile mari de ploaie, m-au avertizat ca e mai intelept sa ma intorc; ei da, m-am intors, tot pe partea insorita, fara ploaie, plina de cimbrisor si de grozama (Genista sagitalis) 🙂
la mirosul florilor de cimbrisor se adauga si cel al florilor de paducel 🙂
pe langa alte flori si multe orhidee sunt inflorite total sau partial 🙂
intr-un paducel, langa o carare pe curba de nivel, pe care l-am vazut in martie si de care mi-am amintit ieri, trecand pe acolo 🙂
era reconditionat si cu trei oua; nu era nici o pasare in jur si am facut poze de la distanta, ca-i plin de tepi in jurul lui 🙂
se poate vedea, prin areal, vreo tufa de paducel care sa nu atraga atentia cu ceva; ieri mi-au placut, in mod deosebit, frunzele la toti arbustii pe care i-am vazut si chiar as fi putut face un colaj cu ele 🙂
dar raman la insectele intalnite, Clytra laeviuscula, in cazul de fata, pe care am vazut-o in locuri diverse dar nu de doua ori, in aceeasi zi… pe paducel 🙂
de paducel la care de-abia i-au iesit frunzele, se vede de la distanta un cuib cu omizi care, de multe ce sunt, abia mai incap in el 🙂
a fost placerea mea sa le largesc putin iesirea, (de obicei, ies una cate una si se lasa pe fir de matase pe sol) ca sa scape cat mai multe deodata; acum… ce le asteapta in libertate, e alta poveste 🙂
la inceput de august, cu tunete si ploaie, multa ploaie 🙂
de azi, e cea mai mare din cate specii am intalnit pana acum 🙂
bineinteles ca am mai intalnit-o anul trecut, dar nu prin gradina 🙂
