zambet si inspiratie
mici si albe, acum stiu ca-i Maianthemum bifolium sau cu nume popular de lăcrămița;
la marginea livezii unde am gasit-o neinflorita prima data, suprafata pe care creste s-a redus anul asta, dupa ce proprietarul a facut curat si aprins resturile primavara devreme;
ca asa vreau eu si ca-mi permit, cosesc vegetatia selectiv , fara nici o graba observand diversitatea insectelor, diversitate ce-o gasesc la tot pasul 🙂
astea sunt doar cateva, de dimineata… c-a venit ploaia… din nou 🙂
cu fructe in interior care abia se vad de frunze; poate sunt si plante cu flori si eu nu le-am vazut, dar ma mai duc pe acolo si-o sa caut 🙂
livada de la marginea satului e invadata de plantele astea, pe care le vad de cativa ani, dar inca nu le stiu; dar poate le stie (alt)cineva 🙂
Sigur ca le-a stiut si mi-a zis... (si intr-un e-mail) 🙂 este ce ti-am spus eu...brandusa de toamna, Colchicum autumnale... https://en.wikipedia.org/wiki/Colchicum_autumnale
si cu vant rece, la inceput de mai dupa cateva zile cu ploaie; totul e ud prin livada batrana si tacuta, iarba trece peste papuci, piciorele se uda, dar la atata frumusete nimic nu mai conteaza 🙂
o dimineata de mai, cu cotari mici atarnand pe fire de matase sub florile de mar; prin gand imi trec cateva vesuri despre… „Dincolo de munţii/Vieţii şi-a himerii/Le-am cules as-noapte/Florile de măr. „ 🙂
si prin livada, plantele spontane au crescut mult dupa ploile din ultimele zile, unele chiar au inflorit si restul urmeaza curand 🙂
si asta ma cam pune pe ganduri, ca inca n-am o scula performanta sa le culc la pamant; sunt tot cu cea manuala si da, o mai pot folosi multa vreme, dar parca incep sa n-o mai vreau 🙂
inflorit un stejar inca mai are frunze uscate pe crengi dar acestea cad treptat cand apar mugurii noi si e putin ciudat sa vezi un covor de frunze uscate pe iarba verde-verde si flori 🙂
de la producator, ieri am luat si am plantat in livada mea un prun si-un visin, dupa pasii cunoscuti de toti: sapam o groapa, punem apa din belsug…
sigur, dupa ce am prins bine radacinile in pamant si restul pasilor, pe care voi il stiti mai bine decat mine 🙂
intr-o livada pe care n-o mai ingrijeste nimeni;
e normal ca intr-o viata de om, sa plantam pomi, sa-i ingrijim cum stim sau cum ne pricepem, sa-i primim si/sau sa-i lasam mostenire…
in sfarsit patrund razele soarelui printre pomi; am taiat definitiv mai multi pruni batrani si am curatat crengile pomilor care au ramas 🙂
am adunat tot ce-a fost uscat (frunze, iarba, crengute, mere putrezite, etc.) si acum pot sa spun ca am incheiat lucrarile de primavara; ei, as mai avea… de curatat un mar – doi, de taiat un prun uscat sau chiar doi… dar la anul 🙂
la unii pruni prin livada sunt pana la cer; rupte sau tare incurcate, la meri;
dar zi dupa zi, cu grija si rabdare, livada se aeriseste 🙂