zambet si inspiratie
de flori de tei, n-am stat cat as fi vrut nici n-am adunat cate mi-am propus; erau crengile pline de flori dar si florile, de albine, care de cate ori rupeam o floare faceau roi in jurul meu 🙂
asa ca am plecat pe alt versant sa caut o floare si l-am batut de-a lungul, de-a latul si de-a curmezisul si nici urma de ea; dar am gasit ciuperci in inelele de zana pe care nu le-am cules, am vazut un pietrar si cateva omizi frumoase 🙂
omizile pe crengutele parului si m-am oprit sa le vad 🙂
printre primii fluturi care zboara primavara devreme e si ochiul de paun… in lipsa de ceva mai bun la marginea padurii si-a depus ouale acolo 🙂
pe deal, vizibile de la distanta dar fara ciuperci prin ele, ca-i seceta mare 🙂
iarba e verde dar inca mica, insectele se vad prin ea si-o multime de furnici colinda, pe carari lungi, cautand hrana departe de musuroaie…
cu ceata, cu melci si omizi la vedere prin iarba uda 🙂
putin soare spre amiaza, cand au zburat o multime de insecte dar eu n-am am avut vreme de ele; si cand am avut, a venit ploaia 🙂
intr-o dimineata devreme cand am vazut „spumele” proaspat depuse pe firele uscate de iarba, deci mi-a fost tare ciuda (pe mine, sigur) ca, dupa ce-am gasit si omida, nu m-am straduit destul sa prind in imagini si fluturasii, ca masculii zboara de cateva saptamani 🙂
dar gata, uite minunea, Penthophera morio a ajuns si-n palma mea; nu-mi fac iluzii c-o sa gasesc degraba si femela ca sa am tabloul complet, da’ stau bine, pana acum 🙂
de paducel la care de-abia i-au iesit frunzele, se vede de la distanta un cuib cu omizi care, de multe ce sunt, abia mai incap in el 🙂
a fost placerea mea sa le largesc putin iesirea, (de obicei, ies una cate una si se lasa pe fir de matase pe sol) ca sa scape cat mai multe deodata; acum… ce le asteapta in libertate, e alta poveste 🙂
a venit si ploaia, inainte de amiaza; dar eu imi terminasem treaba, adica de curatat in jurul locului in care o sa pun cartofii 🙂
am facut un gard nou si am mutat o parte din bucatile de lemn vechi, partial descompuse, pe gramada de compost, fara sa strivesc nici o insecta din cele intalnite, ca locul ala putea ramane exact cum a fost; 🙂 ultimul este un gandac pocnitor, din genul Ampedus;
ploua pe afara cu picaturi mari, ca-ntr-o zi de primavara; a fost soare pana atunci si eu cu treaba, prin livada, curte, gradina; mai sunt si cateva petice de zapada, pe jos predomina verdele, infloresc iar papadiile si buruienile de pe straturi dar inca nu le scot ca nu-s o prioritate pe lista mea imaginara 🙂
am cules urzici proaspete de-o zi ca alea mai vechi sunt consumate deja, a iesit macrisul din flora spontana si pe undeva, se insoarea al doilea guster…
dintr-o mare diversitate de insecte ce-au iesit la soare, ieri 🙂
sau pe care m-am oprit din treburile mele sa le vad; nici nu vreau sa ma gandesc la cele care au trecut pe langa mine si nu le-am vazut 🙂
