Si-a strigat

in timp ce se indeparta: sa mergeti neaparat sa vedeti ghioceii, asta dupa o poveste la o tigara cu un ardelean cu parul alb, ca asa fac, de obicei, ardelenii dupa ce-si dau buna ziua (se pun la povesti) 🙂

si cum de la distanta se vedea verdele in tricolor, n-am mai urcat ci am luat-o pe la baza ei si-am vazut o multime de ghiocei (Galanthus nivalis);

Cu povesti

incepute seara si neterminate pana in zori ne-a prins ziua de luni, cand in linistea Cheilor Borzesti, am tacut si-am lasat natura… sa (ne) vorbeasca 🙂

cu o legatura nevazuta intre noi, trei prieteni- foarte vechi sau foarte noi- ne-am bucurat intr-un colt de natura, pasind incet pe carari batatorite de oameni, care-au fost sau vor veni in viitor 🙂