Pe drum

eu, ca am papuci si pe langa gard dansul, ca e descult, ajungem la padure odata cu rasaritul soarelui 🙂

pe drumul laturalnic, in urma furtunii de ieri au ramas pietre dezgolite, pe marginea lui e plin de tremurici (Briza maxima) si mai sus, la liziera grupuri de orhidee (Cephalanthera damasonium) 🙂

Iar m-am lasat

induiosata de.. superbul cu ochi tristi, cu ochi tristi si l-am luat cu mine; mi-era clar ca la amiaza cand e cald ma lasa balta la poalele dealului si asa a si facut desi alesesem un traseu lejer pentru el si frumos… pentru mine 🙂

degeaba l-am rugat sa urce dealul ca nu s-a lasat induiosat induplecat, asa ca in urmatoarele 5 minute am fost in curte, l-am legat, m-am reechipat si m-am dus fix pe unde am vrut  🙂

O pirueta

am facut si zaaauuu ca as fi exclamat : In viata mea, nu am vazut atata frumusete!!!

Dar am mai vazut, de fapt vad, de fiecare data cand ies din casa … lumea in care traim este un loc frumos (eiii, lasati bolovanii jos, va stiti voi) 🙂

Continuă lectura „O pirueta”