Lucruri marunte

fac pe afara intr-un timp record ca azi, nu-i  vreme de stat in soare; dar la cat e ziua de lunga, adunate unul cate unul, fac o suma bunicica 🙂

culeg rosii cherry, scot hasme si buruieni din loc in loc, tund si pun la uscat busuioc, marar, cimbru,  la canepa codrului, tai doar inflorescentele ca fara fluturi nu mai au nici un farmec 🙂

Pe picior de plecare

m-a prins rasaritul azi, cand mi-am propus s-o iau… eii nuu, nu spre deal ci spre locurile cultivate ale satului; sa dau iama prin lucerna necosita, nu mi s-aparut potrivit, ca sa gasesc ce cautam si-am mers mai departe, tot la vale… coborand pe razoare 🙂

prin iarba barboasa, flori ascunse privirii, fluturi si insecte inca adormite 🙂 cum am plecat, fara apa, mere sau altceva prin buzunare si fara bateria de rezerva, dupa vreo trei ceasuri, am zis ca-i intelept sa urc spre casa 🙂

Ma macina marunt

un gand, de vreo saptamana incoace si cum e prea mult pentru mine, tre’ sa recunosc ca sunt o mare mincinoasa 🙂 eii, stati asa… nu mint tot timpul ci cand vine vorba de serpi; daca eu intreb, de cate ori am ocazia, oamenii din zona, ce serpi au vazut si pe unde, uite ca mi-a venit si mie randul; luata prin surprindere de intrebare (daca am vazut serpi, pe deal) am zis ca: „Nu, n-am vazut.” si-am lasat sa se inteleaga ca n-am vazut NICIODATA, niciunul 🙂 no, clar ca am mintit dar prin omisune, ca intrebarea omului cu par alb, n-a fost tocmai… punctuala 🙂 n-a zis in curte, in gradina, pe drum sau in alte locuri si cand el a zis c-a vazut, l-am luat la intrebari… unde, cand, cum aratau si m-am lamurit rapid ca nu vorbea despre serpi ci despre soparla fara picioare ; si-am zambit si n-am absolut nici un regret ca am mintit, nici pe el, nici pe altii…  cu privire la (unii) serpi, ca sa fie clar 🙂

La sfarsit de august

pe razoare si din loc in loc, pe deal se vede asterul de la distanta; mai sunt si alte flori in jurul lui, dar imi mut atentia spre cosasi si lacuste  🙂

dar sunt atat de multe, mari, mici, colorate si pentru ca se pierd prin iarba mare, raman cu zambet, la ce se mai vede pe deasupra 🙂

O mare de ceata

in zori, la orizont si azi, cu siguranta nu mi-as dori sa locuiesc in vale; pe deal soarele-i sus si eu pe-afara, cu treaba; si tot devreme, au ajuns si

mustele si albinutele la renglotele dulci, cazute peste noapte si asta tare ma incurca; si-am pus mana pe-un leț lung si am dat jos tooaaate renglotele… da, da, din renglotul vecinilor si am scapat de-o bataie de cap dar acum, am alta: sa le arunc pe toate ori sa fac, dintr-o parte, compot sau dulceata 🙂 pai, numai la gandul ca iar m-apuca duminica, ma bufneste rasul 🙂

Pe la balta

mai trec cateodata, unde zboara o libelula care nu se aseaza niciodata, de pe mal sare o broasca pe care nu o vad si fac valuri mici, cativa mormoloci 🙂

din pricina tantarilor nu-mi ies in poze niciodata, asa ca raman cu cervana  (Lycopus europaeus) si cu o molie (Euplagia quadripunctaria) pe canepa codrului, pe care nu o intalnesc foarte des; molia, ca planta o am si acasa 🙂