La amiaza

ies din sat si schimb directia de cava ori ca sa nu intalnesc turme de oi sau chiar pe cea de vaci, ajungand in vale, cam departe desi n-am planuit 🙂

spre seara, dupa ce ajung acasa realizez cat de tare ma dureau picioarele si asta sigur, din cauza papucilor, care n-au fost tocmai potriviti pentru o asa plimbare; am gasit si-un saschiu (Vinca herbacea), nemaivazut de mine pana acum 🙂

O duminica plina

plina de oameni frumosi prin curtea mea si de-o drumetie inceputa la o ora tarzie… cam pe cand, altii plecati in zori se intorceau spre casa 🙂

cu povesti, irisi noi (Iris aphylla) si alte flori pe colturi de stanci; intalniti de mine atat atat de des primavara asta, alti irisi  prin padurea umbroasa  prin care ne-am intors 🙂

Cateva oite

ei nuu, nu din cele din turma ci Anemone sylvestris de-o mare frumusete si o surpriza pentru mine ca nu le-am mai intalnit;

in plin soare, un grup mare de coada cocosului si am gasit un singur Echium russicum inflorit insa peste cateva zile vor fi o multime si sigur… ca ma mai duc 🙂

O dupa amiaza

de poveste, plina de incantare, de verde si flori de mai 🙂 ; intentionat,

am plecat tarziu de acasa si m-am intors dupa asfintit dintr-un loc cu o mare diversitate de plante inca nestrivita de cireada de vaci ce paste prin zona; in poze, ferigi, irisi, dumbravnic (Melittis melissophyllum), lacramioare,  capul sarpelui si mai urmeaza altele… ca-s asa de multe 🙂

In padurea

din vale, stejarii au frunze mici si cea mai mare parte din plante sunt verzi si fara flori insa gasesc des, lemnu bobului (Cytisus hirsutus),

o multime de toporasi albi sau de alte culori, de scrântitori (Potentilla alba) insa putine-s inflorite, la fel si irisii mici si pitici prea putini ca sa stiu din care sunt; o sa le vad si pe restul la vremea lor, ca ma mai duc 🙂

Infloresc

irisii pelerini, fragutele, astragalus, laptiucile si-n aer, pe deal, se simte mirosul cimbrisorului 🙂

au aparut si ciupercile de camp siiii ma fac ca nu le vad… ca sa nu fiu tentata sa le culeg…  ca inca mai am, din cele adunate luni si in beci, in borcane, din cele de anul trecut 🙂

In grupuri mici

i-am zarit de la distanta si parca nu-mi venea sa cred; dar daa, sunt irisi pitici iar irisii sunt flori cu rezonante puternice in interiorul meu; fara motiv si fara nici o explicatie sunt dintotdeauna  florile mele preferate 🙂

am vazut si prin alte locuri irisi care cresc spontan dar pe cei de acum nu i-am mai intalnit;  Iris ruthenica din familia Iridaceae cu denumirea populara de irisul maghiar 🙂