A plouat torential

ore intregi in zori si acum ceata s-a intins chiar mai sus de curtea mea ceea ce m-a facut sa-mi potrivesc planurile cu vremea de afara; n-am renuntat de tot la o drumetie super lunga cat ziua de duminica doar ca incep cu cele simple si realizabile pe care le aveam in gand pentru azi 🙂

eii nuu, nu sa ma duc la biserica ci altele… sa toc o varza, sa mananc o salata de rucola cu rosii-ca nu-s tocmai fan, sa beau mai multa apa chiar daca nu mi-e sete  🙂

Cale lunga

prin iarba uscata si mare, trecand peste multe razoare si gasind cu greu o cale de trecere pe langa tufe de arbusti teposi ajung in vale 🙂

pana acum, n-am mai auzit intr-o zi de vara, atatea ortoptere striduland simultan si toate gandurile mele au fugit amutit ca n-aveau loc de ele; jos, langa paraias, vazand paunite (Calopteryx splendens), verzi si albastre am zambit si fara nostalgie mi-am amintit de un loc, unde vara erau atat de multe ca mi se asezau in palma 🙂

O duminica plina

plina de oameni frumosi prin curtea mea si de-o drumetie inceputa la o ora tarzie… cam pe cand, altii plecati in zori se intorceau spre casa 🙂

cu povesti, irisi noi (Iris aphylla) si alte flori pe colturi de stanci; intalniti de mine atat atat de des primavara asta, alti irisi  prin padurea umbroasa  prin care ne-am intors 🙂

De dimineata

inainte de ivirea zorilor, m-am uitat la un documentar pe Netflix; nu-s lucruri chiar noi pentru mine dar am fost curioasa pana la ce nivel s-a ajuns in prezent si mai ales, ce soutii se intrevad 🙂

apoi, am facut o curatenie galagioasa (din aia cu aspiratorul in toata casa, ca-i duminica) mi-am facut o placinta cu ciuperci, ceapa, diverse seminte si cand soarele a fost sus, m-am dus… ei da, o fi internetul o „minune”, dar mai sunt si altele… pe afara, prin natura 🙂

In plina vara

cand eu aveam alte planuri pentru ziua de duminica, ploua continuu de ieri si afara sunt 14 grade C; trezita in zori de sunetul picaturile de ploaie de pe acoperis si  al catorva, ce cadeau constant in pod, am iesit afara 🙂

mi-am scos fortat cainele din adapost, l-am plimbat prin livada uda apoi am dus tigle bune in pod schimbandu-le zgomotos pe cele fisurate, asa ca sa raman in topul povestilor din sat ca iar lucrez intr-o zi de duminica… ca nu v-am povestit cum sau in ce zile s-a nimerit sa-mi desfac, caramida cu caramida si cu muuult zgomot, ultimul horn 🙂

Dimineata de toamna

putin dupa ora 7 cu ceata ce coboara din deal, impresoara satul pe laterale si-apoi se-ntinde peste tot de jos in sus 🙂

prin sat, la multe case doar cainii latra dar stapanii nu se trezesc cand  latra cainii 🙂 prin sant nu mai curge apa si nici la halau, ei nuu, nu pentru ca e toamna, seceta sau duminica ci s-a deschis….  cazanul 🙂