Cale lunga

prin iarba uscata si mare, trecand peste multe razoare si gasind cu greu o cale de trecere pe langa tufe de arbusti teposi ajung in vale 🙂

pana acum, n-am mai auzit intr-o zi de vara, atatea ortoptere striduland simultan si toate gandurile mele au fugit amutit ca n-aveau loc de ele; jos, langa paraias, vazand paunite (Calopteryx splendens), verzi si albastre am zambit si fara nostalgie mi-am amintit de un loc, unde vara erau atat de multe ca mi se asezau in palma 🙂

In poze

de imprumut- ca nu-s facute de mine, cateva broscute ieri spre seara, la o plimbare prin padure… am mai vazut si altceva dar alea altadata 🙂

primite pe e-mail, cativa pesti masurati cu palma, prinsi de plictiseala-pun pariu, intr-un parau din fundu’ gradinii prietenilor mei; da’ e un lucru tare bun ca, fiind mai putina poluare anul asta, au crescut atata si chiar nu stiu cum e la voi dar prin Ardeal… mereu se intampla lucruri faine 🙂

Cateva picaturi

de ploaie m-au ajuns la marginea padurii, pe care am strabatut-o voiniceste pe-o curba de nivel, neavand sens sa caut drumul bun in desisul pinilor din liziera; cu multa grija am ajuns la paraias, unde cateva broscute iesisera sau poate, coborasera din padure,  pe pietre 🙂

iesind din padure dincolo de paraias, cum nu mai aveam mult-cca. 1 km 🙂 pana in sat, nu m-am mai grabit deloc si nici nu mi-a pasat ca ploua pentru ca nu mai vazusem niciodata… eii, sigur ca am mai vazut, dar niciodata asa de multe molii cu noua picatele 🙂

Prin padure

canta o multime de pasarele, pe jos sunt multe plante verzi dar inca neinflorite (si eu caut una anume), cele din imagini, Aposeris foetida sunt pe o portiune intinsa si padurea e frumoasa 🙂

pe drumul principal, o balta temporara cu broscute, cu ponta in sirag depusa de alta specie, paianjeni pe apa si o sirfida, Helophilus pendulus 🙂

Facand valuri

au disparut subit de la suprafata in balta mica, la apropierea mea; curioasa cate sunt m-am asezat, asteptand sa iasa iar, cand imi suna telefonul… zambesc si surprind persoana raspunzand, lucru neobisnuit 🙂

ii spun unde sunt si ne punem la povesti… ardelenesti, despre toate si despre nimic sau despre… toate nimicurile, care ieri, aveau un sens si azi nu mai au sau care, au azi un sens si maine nu vor mai avea?!?

Continuă lectura „Facand valuri”