zambet si inspiratie
si nu ploua asa ca ies pe deal si ma tot duc, hotarata sa fac pace cu un gand nastrusnic ce se tine ca un scai de mine de cateva zile 🙂
si cum mie, dintotdeauna, plimbarile prin natura mi-au oferit cele mai frumoase solutii la orice provocare, am ales-o cu zambet si de data asta, pe cea care am simtit ca mi se potriveste 🙂
Saga pedo, un ortopter mare si rar statea nemiscat la soare 🙂
am pozat-o in voie, e o femela de fapt si mi-am vazut de drum 🙂
si rasaritul ma prinde pe picior de plecare ca incoltise gandul de cu seara dupa iesirea la padure 🙂
las curba de nivel si urc pana in cel mai inalt punct cand asezandu-ma pe-o piatra sa ma bucur intens de o dimineata atat de frumoasa privirea-mi cade pe-o insecta aflata la picioarele mele 🙂
sa le ating pe fiecare ca nu mai zboare sau nu mai sara atat de tare 🙂
mai canta o multime de ortoptere, se mai zaresc fluturi si alte insecte;
pe sol, se misca incet paianjenii lup-femele ce inca-si cara sacii cu oua sau pe spinare, o multime de pui 🙂
umbelele la morcovul salbatic si printre seminte se adapostesc insecte si omizi diverse 🙂
prin padure si prin livada mare, a inflorit Crocus banaticus si am gasit cateva exemplare de omag galben si in arealul satului 🙂
prin iarba uscata si mare, trecand peste multe razoare si gasind cu greu o cale de trecere pe langa tufe de arbusti teposi ajung in vale 🙂
pana acum, n-am mai auzit intr-o zi de vara, atatea ortoptere striduland simultan si toate gandurile mele au fugit amutit ca n-aveau loc de ele; jos, langa paraias, vazand paunite (Calopteryx splendens), verzi si albastre am zambit si fara nostalgie mi-am amintit de un loc, unde vara erau atat de multe ca mi se asezau in palma 🙂
saptamana trecuta, pe loboda rosie in gradina; o stiu de anul trecut, de cand am vazut-o, tot in septembrie, prin livada 🙂
si-o lacusta Arcyptera fusca, pe cararea spre Cetatea Trascaului si pe care, n-am vazut pe dealurile mele, ca as fi tinut-o minte la cat e de frumoasa 🙂
bine si nu se mai misca atunci cand le vad si le acord atentie 🙂
pai, cum stiu sigur ca le pozez se mai intampla cateodata (uitandu-ma acasa la poze) sa ma intreb la unele… pe cine sau ce 🙂
de la distanta o pereche si masculul canta 🙂
i-am urmarit putin si distingand cantecul lui dintre toate sunetele din jur, a fost usor sa mai gasesc si alte exemplare 🙂
