Doi bâtlani

si-au luat zborul la aparitia mea si din loc in loc se auzea plescaitul broastelor sarind in apa, de pe mal 🙂

am pierdut notiunea timpului ca mi-a placut tare mult langa lacul ce parea tacut cand in departare s-au auzit tunete… normal ca nu m-am mai grabit, eram departe de casa si-o ploaie de vara m-a facut… ciuciulete 🙂

O pereche

de starci cenusii (Ardea cinerea) zbura deasupra apei si dinspre lac, se auzeau rar, sunete infundate scoase de broscute ce ieseau la suprafata 🙂

aproape de maluri, prinse de vegetatie se-ntindeau siruri lungi si negre, eii nuu, nu de margele ci ponte de Bufo bufo si alte ponte rotunde, ale altor specii de broscute 🙂

4 grade

niste fulgi, un cer fara soare la amiaza… n-au fost destule ca sa nu pornesc spre un loc, in vale; o multime de brebenei pe langa paraias, saxifrage aurii (splinuță, aurariță), alte flori vazute in treacat 🙂

strabatand padurea plina de hățișuri, de viorele (Scilla bifolia) si zbârciogi (Gyromitra gigas) ajungem in final, la destinatia propusa 🙂

E vineri iar

si cobor agale pe drumul ud, de la ploaia marunta si deasa, care nu-mi place … eii, vorbesc de drum nu de ploaie; si cum nu va spun toata povestea (de unde si pana unde sau din ce motiv, am curatat un sant)

spun doar ca, la final, parea ca o piatra acoperita cu frunze, bloca curgerea apei sub podet si o trag usor cu sapa; surpriza insa, „piatra” mea ramane agatata de mal atat cat s-o vad bine, apoi se rasuceste si fara graba… dispare  🙂