zambet si inspiratie
zaresc un palc de palamida cu flori aproape trecute si plin de fluturi, o mare varietate de specii 🙂
la cea mai mica miscare zburau toti asa ca am pozat doar cativa si apoi i-am ignorat ca am descoperit si altele pe acolo 🙂
ies din sat si schimb directia de cava ori ca sa nu intalnesc turme de oi sau chiar pe cea de vaci, ajungand in vale, cam departe desi n-am planuit 🙂
spre seara, dupa ce ajung acasa realizez cat de tare ma dureau picioarele si asta sigur, din cauza papucilor, care n-au fost tocmai potriviti pentru o asa plimbare; am gasit si-un saschiu (Vinca herbacea), nemaivazut de mine pana acum 🙂
de verde in principal, de zambet, de forme si de alte culori, prin natura azi 🙂
o zi care a inceput cu ploaie si tot cu ploaie s-a sfarsit 🙂
calda, cu soare cu nori, greieri, ciocarlii si altele vietati mai mici
pe platoul Bedeleu, pe langa alte flori si-o multime de steregoaie 🙂
statea la soare fix in mijlocul drumului circulat de masini, chiar nu stiu ce era in mintea lui; l-am scos usor in vegetatie si mi-am vazut de drum…
un drum cu tufe frumoase de in albastru pe care l-am parasit curand intrand pe alt taram atat de divers, cel al naturii pure 🙂
cand razele soarelui dispar treptat, simti de-a dreptul cum se lasa seara si vezi cum tot ce misca in cursul zilei, se-aseaza la odihna, unul cate unul 🙂
si nu mai ploua insa iarba prin curte e uda si se lasa greu tunsa 🙂
asa ca ies pan’ la padure fara graba, fara treaba prin iarba uda de pe deal 🙂
prin natura, intre doua ploi 🙂
in septembrie, o specie-doua din genul Colias in grupuri prin locuri umede si pe dealuri, diversi, dar mai putini, ca nu prea mai sunt flori 🙂
fac pe afara intr-un timp record ca azi, nu-i vreme de stat in soare; dar la cat e ziua de lunga, adunate unul cate unul, fac o suma bunicica 🙂
culeg rosii cherry, scot hasme si buruieni din loc in loc, tund si pun la uscat busuioc, marar, cimbru, la canepa codrului, tai doar inflorescentele ca fara fluturi nu mai au nici un farmec 🙂
pe care i-am intalnit in ultimele zile si n-am alergat deloc dupa ei 🙂
nu-s greu de identificat, ca nu-i stiu dupa nume decat pe primul; posibil s-o fac in alta zi sau sa le scriu treptat numele 🙂
intr-un loc umed si insorit la marginea paraiasului, ce iese din padure;
predomina skipperii, dar au atatea peticele, ca-i complicat sa spun, dupa trei zile in care mi-am alocat ceva timp sa ma dumiresc, din care sunt 🙂