zambet si inspiratie
a ajuns incet si pe deal, ca se vedea la orizont de dimineata; au tacut si-apoi au disparut si pasarile din renglotul vecinilor, s-au stins si vocile oamenilor din sat, ramanand doar sunetul picaturilor de ploaie 🙂
a venit la fix si mie-mi convine pentru ca azi fac curat prin casa 🙂 ei nuu, nu si prin ganduri, ca nu e cazul 🙂 si daa, stiu ca e sarbatoare… si ce daca?!
cand eu aveam alte planuri pentru ziua de duminica, ploua continuu de ieri si afara sunt 14 grade C; trezita in zori de sunetul picaturile de ploaie de pe acoperis si al catorva, ce cadeau constant in pod, am iesit afara 🙂
mi-am scos fortat cainele din adapost, l-am plimbat prin livada uda apoi am dus tigle bune in pod schimbandu-le zgomotos pe cele fisurate, asa ca sa raman in topul povestilor din sat ca iar lucrez intr-o zi de duminica… ca nu v-am povestit cum sau in ce zile s-a nimerit sa-mi desfac, caramida cu caramida si cu muuult zgomot, ultimul horn 🙂
de ploaie m-au ajuns la marginea padurii, pe care am strabatut-o voiniceste pe-o curba de nivel, neavand sens sa caut drumul bun in desisul pinilor din liziera; cu multa grija am ajuns la paraias, unde cateva broscute iesisera sau poate, coborasera din padure, pe pietre 🙂
iesind din padure dincolo de paraias, cum nu mai aveam mult-cca. 1 km 🙂 pana in sat, nu m-am mai grabit deloc si nici nu mi-a pasat ca ploua pentru ca nu mai vazusem niciodata… eii, sigur ca am mai vazut, dar niciodata asa de multe molii cu noua picatele 🙂
c-a fost o zi de duminica, dimineata am vazut soare si albinute lucrand cu spor prin ultimele flori de maci; ei si cu asa exemplu, m-am pus si eu pe treaba si-am scos buruieni din straturile cu ceapa, usturoi, sfecla rosie, dovlecei, morcov, fasole, etc. 🙂
sigur ca am auzit cum clopotarul s-a-ntrecut pe sine, in maiestrie, batand toaca de mai multe ori la inceputul slujbei si tragand, de nenumarate ori, clopotele la sfarsitul ei; eu am zambit, continuandu-mi treaba si probabil, as fi ramas mare parte din zi in gradina, daca n-ar fi venit iar ploaia 🙂
si nu ploua” mi-am zis de dimineata, dand o tura prin gradina ca sa gasesc un loc potrivit pentru 20 de fire de ardei gras aproape inflorite, primite ieri de la cineva care s-a simtit extrem de vinovata o saptamana intreaga, ca n-a pus semne la ardei in piata si ca… poate ț-am dat atunci, numa’ iuțari 🙂
nici macar cainele n-avea chef de iesit pe vremea asta, dar n-a prea avut de ales iar eu am simtit-o din plin 🙂 pentru ca la distanta pe care o parcurgem zilnic, azi ne-a luat extrem de mult, plus ca incepuse ploaia; dar, cum ma pot plimba pe ploaie sau pe ceata, pot sa fac si treaba buna in gradina; si- am intins furtunul de picurare, am plantat ardeii, apoi am scos multe buruieni de peste tot si tot au mai ramas 🙂
intai de pata albastra de pe cer prin care patrundeau cateva raze, apoi de gugustiucii din par si de-un sarpe de alun (ca am doi) ce se ivea lin de sub pietre zarind in acelasi timp si botul cainelui, ce-adulmeca din beci…
pana m-am gandit eu (asa, vreo 5 min) sa fac si poze, cainele a iesit afara (dar a intrat iar) sarpele l-a simtit si s-a retras, pata albastra de pe cer a disparut si-a (re)inceput brusc, ploaia; si de atunci, sa tot fi trecut vreo doua ceasuri, inca ploua 🙂
papuci… heei stati asa, ca am papuci, dar daca i-as avea pe cei IDEALI in care sa nu ma ud la picioare (nuu, nu port cizme) as colinda prin natura, tragand incet picioarele prin iarba uda, in diminetile ploiase 🙂
dar cum nu-mi permit, in vremurile actuale, sa-mi ud picioarele nici sa ma trezesc cu o durere-n gat, stau cuminte prin casa, asteptand… ei nuu, nu sa se usuce papucii ci sa iasa soarele 🙂
pe terasa mea, de dimineata 🙂 s-au oprit sa bea apa, sa-mi cante si se se plimbe in voie ca pe strada era cam plin 🙂
am deschis usa incet-incet sa le arunc niste graunte, dar si-au luat zborul si au stat la distanta 🙂
dupa o dimineata cu 4-5 ore de munca fizica, in stil ardelenesc desigur, dar care mi-a epuizat toata energia ca a fost cu ceva peste puterile mele si nu mai zic nimic de neuroni, erau la pamant de cate posibilitati au scos la ivela ca sa termin cu bine, deci dupa asta- in varianta scurta, m-am dus pe deal 🙂
la pas, pe strada mea cea verde, fara oameni si plina de flori si mai departe fara sa ma uit in urma, ajung la padure cand aud tunete… ma ajungea ploaia din vale; cum n-avea rost sa ma mai grabesc, m-am intors fluierand pe acelasi drum si de acasa am admirat, al nu stiu catelea curcubeu 🙂
si ce planuri aveam pentru azi cand brusc a venit ploaia; a tinut fix 3 minute, asa cat sa ude totul ca sa ma trimita-n casa si cainele in adapost 🙂
si de ciuda ca nu mi-au iesit, mi-am mai facut o cafea care, clar ca nu era in plan la ora asta si v-arat singurul mac inflorit si ars de soare dupa o ploaie, trandafirii care au indraznit sa infloreasca dar se si scutura dupa o zi cu ploaie si o gogonea mica, la care nu-i pasa de ploaie…