Am mai facut

ieri si altele pe drum, ca acum cand imi amintesc ma bufneste rasul si-ar fi fost tare bune de pus intr-o poveste, da’ no… azi e o alta zi 🙂

o briza lina unduia trestia usor si aducea miros de namol la lacul din padure; diferite libelule si randunele planau sau zburau rapid deasupra apei, cateva broscute si mult puiet de peste catre mal; si-n apropiere, un grup mare de branca ursului (Heracleum sphondylium) cu forme frumoase si gargarite (Curculioninae)  pe ele 🙂

Cale lunga

prin iarba uscata si mare, trecand peste multe razoare si gasind cu greu o cale de trecere pe langa tufe de arbusti teposi ajung in vale 🙂

pana acum, n-am mai auzit intr-o zi de vara, atatea ortoptere striduland simultan si toate gandurile mele au fugit amutit ca n-aveau loc de ele; jos, langa paraias, vazand paunite (Calopteryx splendens), verzi si albastre am zambit si fara nostalgie mi-am amintit de un loc, unde vara erau atat de multe ca mi se asezau in palma 🙂

Asteptand rasaritul

sau mai bine invers, m-a prins rasaritul pe terasa savurand in racoarea dimineatii ultima gura de cafea, super amara si rece si-apoi am iesit sa ud, eii nuu, nu toata gradina ci doar fasolita si castavetii la care m-am uitat mirata, ca nu i-am mai vazut de mult si au crescut 🙂

si dupa o tura amanuntita prin gradina, nu m-am mirat cate buruieni, pardon, cata diversitate am 🙂 si cand am dat de asta mica, care-i de alta culoare decat restul (clar, cu o floare nu se face primavara), pai acum pot sa zic si io, ca am 🙂

Dupa ploaie

s-a incalzit iar pe-afara, trec prin gradina si scot o parte din hasme, apoi plantez intr-un ghiveci crengutele de oregano cubanez (Coleus amboinicus) primite in dar, cu aproape o luna in urma 🙂

cobor in livada sa-mi iau sticla cu lapte, agatata-n gard ca-i vineri, vad culcat pe sol schinduful, il scot pe tot si-l pun la uscat ca… „de unde tot iei si nu mai pui la loc se termina„; langa compost, pe-un susai vad o omida frumoasa, mult mai frumoasa si stralucitoare in realitate decat in poza 🙂