ne-am adapostit cand ne-am intalnit cu ploaia, ca ea se ducea la vale si noi, sus, spre culme 🙂
Etichetă: septembrie
Sa dau
iar peste gandacul asta acum cand in casa mea nu gasesti picatura de untura ca sa nu mai zic de-o bucatica de slanina, ma-ncearca asa, o mare uimire 🙂
de croitorul asta (Hylotrupes bajulus), gasit asta vara, tot asa 🙂
Cu miros de ploaie
si de regina noptii din curtea mea incepe ziua de sambata 🙂
cu zambet si cu planuri crete spre amiaza care depind desigur, uitandu-ma acum la cer, din ce parte va bate vantul 🙂
Cu putin soare
printre nori si putine culori de toamna ies prin natura 🙂
si dupa ce adun cateva prune, ajung intr-o mica gradina cu care ne mandrim ca are diversitate; abia astept sa vad cati cartofi dulci vor fi intr-un cuib 🙂
Prin curte
Pe deal
chiar daca n-a plouat de multa vreme, au aparut ciuperci diverse 🙂
culeg doar piciorul caprioarei, ca-s pe trei sferturi uscate de soare 🙂 mai contribui si eu putin si le pastrez simple, in beci, in borcane 🙂
La amiaza
caldura mare si ma indrept spre padure, fara un scop anume 🙂
cateva mierle si-o veverita zaresc prin ea, nu-s multe ciuperci ca n-a plouat si sub pasii mei trosnesc crengutele uscate 🙂
Scot
sfecla rosie de pe strat si-n urma ei raman cateva fire mici de praz, adun o parte din instalatia de picurare si buruieni, pe care le pun la compost 🙂
cad fructele de tomatillo din care mananc cateva si-s tare bune, mai am pastai, brocolli, rosii, ardei, etc. insa incet vine toamna prin gradina 🙂
Prin livada mare
brandusele de toamna au aparut de mult si prin ea se vad tufe mari de cinsteț (Salvia glutinosa) iar la margini palamida 🙂
ortopterele sar si canta peste tot si pentru ca inca e cald fluturii se vad in zbor 🙂 am recunoscut demult, pe undeva, ca cele mai frumoase poze imi ies cand insectele, nu se misca deloc 🙂
A prins-o dimineata
aproape de regina noptii ca mai sunt multe cu flori prin curtea mea 🙂
o mut usor pe-o frunza si ma minunez cat e de frumoasa si ce bine iese in poze cand e in repaus 🙂
Se zaresc
usor acum prin vegetatie ca-i din ce in ce mai uscata 🙂
femela in gradina mea si masculul, mai sus de padure unde a si ramas 🙂
O broasca testoasa
ajunsa musafir pe-un varf de deal, departe de cursuri de apa, isca niste intrebari in mintea noastra si ramanem fara raspunsuri desi ne uitam la ea, ea se uita la noi si desigur, tace; as zice, asa intr-o doara, ca-i Emys orbicularis insa nu ma pricep prea bine la broscutele astea 🙂
si-n soarele amiezii ea s-a dus spre apa mâloasa iar noi ne-am pus la povesti, adunand prune bune din pruni solitari crescuti la margini de pârloage 🙂