oriunde te uiti gasesti ceva frumos, prin natura 🙂
zambet si inspiratie
oriunde te uiti gasesti ceva frumos, prin natura 🙂
sau molii in repaus, pe fire de iarba sau flori, pe-nserate 🙂
si-o soparla fara picioare, tareee frumoasa si cam expusa, zic eu 🙂
simple insa, atat de frumoase in luna mai 🙂
si nori negri la orizont inca din zori si n-aveam nici o idee daca va ploua sau daca va fi soare cand am iesit din sat sa-mi clatesc ochii cu nuante de verde
si-am colindat prin natura, pan’ spre padure, prin livezi cu ciresi la liziere si peste tot canta greieri, nenumarate pasari iar de cateva zile, se aude si privighetoarea 🙂
pe drumul cel mai scurt, asa am vrut ca se insera si-asa a fost insa s-a lungit ca timp ca sus, pe deal, zboara o multime de carabusi, canta cuci si m-am uitat lung la iepure, pe care era cat pe ce sa nu-l recunosc…
au infloriti si spinii si ca un facut, pe masura ce zbura timpul, gaseam din loc in loc bureti… sigur, ma bucur ca-i gasesc si-mi place sa-i scot, unul cate unul din pamant insa, doar cand ma gandesc la partea in care-i curat si-i gatesc, imi vine sa-i las acolo 🙂
noi mi-am completat mintea si am zambit la tot ce-am vazut si-am intalnit in circuitul de ieri 🙂
si pe care o sa-l mai fac ca e sanatos si mai sunt multe plante pe care vreau sa le vad cu flori 🙂
un cer cu nori de ploaie ma face sa stau pe ganduri…
renunt frumos (ca-s responsabila) la cateva idei crete pentru drumul de intors, alegandu-l pe cel mai cunoscut dar si asa, cand am ajuns prin zona mea, m-am abatut putin spre cateva locuri prin care n-am mai fost 🙂
la orizont au fost telul meu de atins azi, in pas normal 🙂
m-am bucurat de tot ce-am intanit pe drum chiar si de ploaia marunta adusa de cativa nori rataciti pe unele portiuni 🙂
in timp ce se indeparta: sa mergeti neaparat sa vedeti ghioceii, asta dupa o poveste la o tigara cu un ardelean cu parul alb, ca asa fac, de obicei, ardelenii dupa ce-si dau buna ziua (se pun la povesti) 🙂
si cum de la distanta se vedea verdele in tricolor, n-am mai urcat ci am luat-o pe la baza ei si-am vazut o multime de ghiocei (Galanthus nivalis);
cu indicatoarele ca toate arata la fel, nici cu vremea ci ma bucur de drum, in pas normal si ajung sus, fara sa intalnesc pe cineva 🙂
in lipsa frunzisului, stancile se vad clar si chiar mi-a placut ca pentru o vreme, am fost singura persoana, pe acolo; undeva, pe-un varf de stanca, zarisem o veverita 🙂
ies din sat si mergand spre deal, realizez ca de pe punctul lui cel mai inalt as putea vedea asfintitul… ca-l vad foarte rar si asta nu de acasa;
cum nu m-am grabit, ca nu asta era scopul meu si cum nu mai era mult pana la asfintit m-am ales, de data asta, cu-n cer plin de nori si culori; tot asa m-am si intors-fara graba, insotita de un concert al mierlelor negre dintr-un zavoi 🙂
sufla cu putere de doua zile si asta, face sa para mai frig decat este 🙂
norii vin si se duc si printre ei, trec razele soarelui ce incalzesc solul putin cate putin in fiecare zi, trezind natura la viata 🙂