in decembrie cu zapada si liniste peste ganduri si prin natura 🙂
Iarna
Categorie: Zambet
De cateva zile
multa ceata, ploaie si lapovita si azi spre seara, ninsoare 🙂
Culeg salata
si mai ramane multa prin gradina; mai sunt verdeturi pe care le las si sunt curioasa daca tufele uscate de lemon grass vor inverzi la primavara 🙂
nu e cald insa la soare infloresc buruienile, papadiile si capsunii 🙂
Sufla vantul
asa de tare ca intr-o clipa de ragaz, ciocanitoarea abia-si tine penele 🙂
A fost
cerul senin pana ce s-a dezlantuit vantul care a adus nori si multi fulgi de zapada 🙂
fulgii s-au asternut pe sol in strat subtire si spre seara, la asfintit, orizontul parea de neinteles 🙂
M-au impresionat
si azi ca si atunci cand i-am vazut prima oara 🙂
un loc tare fain si sper sa ramana asa ca nu-i tocmai aproape de sat sau de-un drum circulat 🙂
Fiecare
stanca din grup e plina de muschi, licheni, ferigi, alte plante verzi, fiecare are frumusetea ei, probabil si-un nume daca m-as uita pe-o harta anume 🙂
cu grija am ajuns pe varfuri si mi-a placut privelistea din zare 🙂
E duminica
si am iesit afara doar pe la amiaza ca toata dimineata a plouat cu soare 🙂
la ora aia puteam ajunge oriunde insa mai sus de padure, vantul era atat de aprig incat stand pe loc si uitandu-ma la nori ma apuca ameteala (aveam impresia ca ei stau pe loc si ma misc eu) asa ca am schimbat directia spre un loc in care n-am mai fost demult 🙂
Se vad
in departare crestele inzapezite ale muntilor si in curand, ca e aproape decembrie va ajunge si pe aici insa pana atunci, pe deal e soare si e bine 🙂
la marginea unui paraias vad o musca de piatra si n-aveam idee ca o lipitoare (Hirudo medicinalis) se poate misca si ascunde atat de rapid incat sa n-o pot surprinde intr-o poza 🙂
Pe frunzele ude
calc usor, nici un zgomot nu se aude caci gandurile mele au ramas intr-o zi de vineri depanate intr-un ghem, la intrarea in padure 🙂
vad ciuperci pe care le stiu, incerc sa le surprind formele si frumusetea iar la grupul de ghebe si la pastravul de fag, argumentele mele pro si contra (de a le culege) s-au batut cap in cap si sigur ca cele cu n-am au fost mai amuzante si-au castigat asa ca toate au ramas acolo… pana data viitoare 🙂
E vineri
si no, ar fi tare fain sa am o poveste de genul „cobor in sat” si sa va spun cum am constat ca a disparut subit buda la o casa din vecini insa, am ales sa s-o tai la padure, dupa un frumos rasarit de soare 🙂
prin livada mare, cea neingrijita sunt multe pasari sedentare, vad si-un cuib la inaltime, care sunt suta la suta sigura (cat e plus sau minus, chiar nu conteaza) ca-i de veverita si ajung la padurea-n care frunzele-s ude sii… daa, nu suna sub talpi 🙂
Printre frunzele
uscate pe care le-am pus la compost descopar si cateva molii 🙂
si cativa pradatori, activi inca; sub un lemn gasesc un paianjen pe care-l stiu si nu ma mai mir ca tot pe acolo sunt si cativa crustacei terestri 🙂