Zambet - Armeria

Pe tulpini

stau la vedere si n-ai cum sa le ratezi la cat sunt de stralucitoare 🙂

Coptosoma scutellatum din familia Plataspidae, pe diverse plante din flora spontana 🙂

Pe-un strat

curatat de buruieni, am semanat la inceputul lunii mai doua specii de plante care nu le-am mai intalnit 🙂

si am tot scos buruienile cunoscute pana au ramas acolo, plantute rasarite in linie dreapta si care se asemanau; ce o sa fac eu ele, nu prea stiu ca le-am semanat la cererea cuiva care inca n-a cules din ele 🙂

Ii aud

ieri, eu fiind in beci si ei trei, sus in cires, dincolo de gard:

niii, cate flori are! niii, ca s-o copt strugureiiii!… noo, mi-e mi-o dat intr-o zi… cee, ca ne da si noua! ” 🙂

Continuă lectura „Ii aud”

Dupa ploaia

cea mare, am iesit pe-afara si-am facut un ocol mare, pana la padure 🙂

pe deal, omizi prin iarba uda si prin padure, pe langa diverse ciuperci, multe molii si o omida verde ce-ncerca sa ma pacaleasca, cum ca n-ar fi vie 🙂

Cate una

pe-o floare am vazut mereu insa la trei Adelidae pe una singura, m-am uitat in jur si mi-am explicat de ce… erau rare florile 🙂

Am mai facut

ieri si altele pe drum, ca acum cand imi amintesc ma bufneste rasul si-ar fi fost tare bune de pus intr-o poveste, da’ no… azi e o alta zi 🙂

o briza lina unduia trestia usor si aducea miros de namol la lacul din padure; diferite libelule si randunele planau sau zburau rapid deasupra apei, cateva broscute si mult puiet de peste catre mal; si-n apropiere, un grup mare de branca ursului (Heracleum sphondylium) cu forme frumoase si gargarite (Curculioninae) pe ele 🙂

Cale lunga

prin iarba uscata si mare, trecand peste multe razoare si gasind cu greu o cale de trecere pe langa tufe de arbusti teposi ajung in vale 🙂

pana acum, n-am mai auzit intr-o zi de vara, atatea ortoptere striduland simultan si toate gandurile mele au ~~fugit~~ amutit ca n-aveau loc de ele; jos, langa paraias, vazand paunite (Calopteryx splendens), verzi si albastre am zambit si fara nostalgie mi-am amintit de un loc, unde vara erau atat de multe ca mi se asezau in palma 🙂

Prea cald

si prea tarziu ca s-o iau in susul satului asa ca o iau la vale prin padurea cea umbroasa; dupa paraias, las drumul si o iau de-a dreptul in sus, pentru ca asa vreau, pentru ca pot si stiu exact unde vreau sa ajung 🙂

ies din padure si inca ma pot razgandi ca-n scurt timp as fi sus, pe culme insa ma indrept cu zambet spre vale 🙂

Asteptand rasaritul

sau mai bine invers, m-a prins rasaritul pe terasa savurand in racoarea diminetii ultima gura de cafea, super amara si rece si-apoi am iesit sa ud, eii nuu, nu toata gradina ci doar fasolita si castavetii la care m-am uitat mirata, ca nu i-am mai vazut de mult si au crescut 🙂

si dupa o tura amanuntita prin gradina, nu m-am mirat cate buruieni, pardon, cata diversitate am 🙂 si cand am dat de asta mica, care-i de alta culoare decat restul (clar, cu o floare nu se face primavara), pai acum pot sa zic si io, ca am 🙂

Mijloc de iulie

cu zile calduroase, sulfina, cicoare si o multime de umbelifere prin locurile necultivate din jurul satului 🙂

umbra prin padure, diversi croitori (Leptura maculata) si fluturi ce n-au stare, la liziera 🙂

Dupa ploaie

s-a incalzit iar pe-afara, trec prin gradina si scot o parte din hasme, apoi plantez intr-un ghiveci crengutele de oregano cubanez (Coleus amboinicus) primite in dar, cu aproape o luna in urma 🙂

cobor in livada sa-mi iau sticla cu lapte, agatata-n gard ca-i vineri, vad culcat pe sol schinduful, il scot pe tot si-l pun la uscat ca… „de unde tot iei si nu mai pui la loc se termina„; langa compost, pe-un susai vad o omida frumoasa, mult mai frumoasa si stralucitoare in realitate decat in poza 🙂