zambet si inspiratie
si ma intorc spre sat prin alta parte a padurii pe unde stiu ca gasesc cateva orhidee (Epipactis helleborine) 🙂
le pozez cu zambet si cu gandul la un prieten drag, cu care am colindat anul asta locuri faine, pline de diverse specii de orhidee 🙂
pe langa paraiasul care de-abia suna, e racoare si e tare bine 🙂
si ma tot duc si ajung tare sus prin padurea uscata in care tot mai e ceva de vazut; gasesc si-o pufulita de munte din genul Epilobium 🙂
fac un ocol spre padure si gasesc balta plina de vegetatie, fara apa 🙂
prin iarba se ascund gusteri si pe langa gramezile de crengi uscate, din loc in loc grupuri mari de rachitan (Lythrum salicaria) 🙂
asfaltata, ieri o multime de plante prin flora spontana 🙂
si o multime de fluturi pe langa paraias 🙂
avertizarile meteo cand stiu de ele insa dupa amiaza habar n-aveam de niciuna cand m-am pornit spre padure si vantul sufla din ce in ce mai tare 🙂
a fost bine pana cand, la un moment dat, am fost tentata sa ma las dusa… ca o frunza purtata de vant 🙂
azi prin partea de jos a satului, cobor pe drumuri laterale, de camp 🙂
ramase necultivate, multe locuri sunt pline de morcov salbatic iar prin fanatele necosite diverse plante spontane 🙂
rasaritul cand am ajuns pe deal ca soarele era deja sus, printre nori 🙂
m-am plimbat incet, trecand de pe un deal pe altul si-am prins ultimele picaturi de la marginea unei ploii ce-a lasat in urma un curcubeu frumos 🙂
ca stiam exact unde ma duc si cat imi ia sa ajung, am pornit la drum 🙂
si-am stat pe culme mai mult de-un ceas in soare cu adiere de vant; in rest liniste, fara oameni insa multa viata si alte sunete specifice, din natura 🙂
de gandaci au ajuns la maturitate prin cartofi si incep sa se mute pe alte plante din curte sau gradina si nu-mi prea surade da’ accept… ca iar n-am rosia cu tepi 🙂
incet se coc si rosiile, mai am cateva vinete, ardei si pe tutun gasesc un preferat de al meu: gandacul asasin 🙂
si caldura mare insa pe deal, te poti plimba la nesfarsit ca adie vantul 🙂
prin iarba mare canta pitpalaci, multe garofite si gentiane iar balta pe care am vazut-o in fiecare an, nu mai exista 🙂
de ieri cand cerul s-a intuncat si care pe deal n-a stat ci s-a dus repede-repede la vale, soarele rasare azi frumos 🙂
si dedesubtul lui, orizontul poate fi pus intr-un tablou de-un artist talentat, care nu-s eu, asta e clar 🙂
