cea mare din apropierea mestecanului cu frunze galbene, se mai vad larve la suprafata desi par bine camuflate in namol:)
si la margine am gasit o jumate de scoica, mica-mica, cam 3-4 mm 🙂
In balta
Etichetă: noiembrie
Pana la padure
dupa amiaza, urmarind soarele ce se-ndrepta spre apus 🙂
Cu atentia
indreptata spre grupul de ciuperci nici macar nu l-am zarit ; dar el s-a pus in pozitie de aparare cand am intors ciuperca cu piciorul…
si n-a stat deloc la poze 🙂 daca ma miscam eu, se misca usor si el asa ca… nu mi-a dat de ales; l-am ridicat sa ma uit in ochii lui si dupa ce m-am lamurit, l-am lasat in pace 🙂
In linie aeriana
nu pare departe grupul de copaci din ultima imagine, dar tinand cont ca dupa fiecare deal urmeaza o vale abrupta, a fost ceva cale de batut 🙂
in locurile astea nu se plimba nimeni, nici macar duminica, asa ca a fost super bine… si la dus si la intors 🙂
De dimineata
inainte de ivirea zorilor, m-am uitat la un documentar pe Netflix; nu-s lucruri chiar noi pentru mine dar am fost curioasa pana la ce nivel s-a ajuns in prezent si mai ales, ce soutii se intrevad 🙂
apoi, am facut o curatenie galagioasa (din aia cu aspiratorul in toata casa, ca-i duminica) mi-am facut o placinta cu ciuperci, ceapa, diverse seminte si cand soarele a fost sus, m-am dus… ei da, o fi internetul o „minune”, dar mai sunt si altele… pe afara, prin natura 🙂
S-au intors
caprioarele in gradina de alaturi si prin alt loc, am mai vazut altele cand am coborat ieri, sa caut ceva 🙂
n-am ajuns in toate locurile pe unde am vazut-o anii trecuti dar am gasit cateva exemplare intr-un loc nou, prin iarba uscata 🙂
O zi mohorata
ieri, fara soare, cu ceata dar pe alte vai 🙂
si dupa amiaza, destul de tarziu, m-am dus sa vad padurea cea ruginie si tot ce se vedea in departari, inainte de a se face seara 🙂
O multime
de ciuperci se vad peste tot toamna asta; sunt multe si diferite precum florile, primavara 🙂
nu lipsesc nici din palcul de conifere si pentru mine, e fascinat pentru ca n-am mai vazut pana acum, nici o zona cu atatea specii de ciuperci… sigur, asta nu inseamna ca nu mai sunt 🙂
O zi intreaga
deasupra cetii s-au auzit stolurile de gaste, trecand spre nord 🙂
ceata s-a-ntins pe deal, pana la padure si mai departe si nu, nu m-am pierdut prin ea ca nu m-am dus atat de departe 🙂
Pe pasune
cat vezi cu ochii, arbusti fara frunze si iarba uscata 🙂
asta doar la prima vedere, ca din loc in loc mai sunt flori, lacuste si altele… ce nu mai sar departe 🙂
Buburuze portocalii
Halyzia sedecimguttata pe trunchiurile copacilor din padure si pe deal, din cele obisnuite se pun la adapost 🙂
si-o multime de ciuperci, scoate toamana la ivela, prin cele mai potrivite locuri ca urechiuse verzi pe pietre, n-am mai vazut pana acum 🙂
Una, cu soare
alta cu ploaie sau cu ceata, cam asa sunt zilele de toamna 🙂
si-am ales calea cea lunga, facand un ocol mare s-ajung la cea mai apropiata padure 🙂