de verde in principal, de zambet, de forme si de alte culori, prin natura azi 🙂
o zi care a inceput cu ploaie si tot cu ploaie s-a sfarsit 🙂
zambet si inspiratie
de verde in principal, de zambet, de forme si de alte culori, prin natura azi 🙂
o zi care a inceput cu ploaie si tot cu ploaie s-a sfarsit 🙂
cu soare in zori, ploaie ce m-a prins pe drum spre amiaza si curcubeu l-a intoarcere 🙂
fulgi si vant si mi-ar fi prins bine o haina in plus 🙂
fara zapada ( ca in martie, cand am fost ultima data m-am afundat bine in ea 🙂 ) se vad o multime de ghiocei 🙂
o poveste lunga daca v-as spune pe unde am fost si cate am vazut azi 🙂
si-am tot intalnit gramezi de gainat si nu m-am dumirit cine le-a lasat pana cand, din fata mea au zburat pe neasteptate, doua potârnichi 🙂
cu -4 grade C in zori si fara planuri pana spre amiaza cand o iau… eii nuu, nu spre culme ci la vale, chiar daca, probabil, nu-s multe de vazut in februarie 🙂
si ca de obicei, ca asa vreau si ca pot, ma intorc spre casa, chit ca drumul e mai lung, prin locuri prin care n-am mai fost 🙂
ceata pe culme cand am schimbat directia coborand spre dealurile mele 🙂
de la traseul obisnuit, nu foarte mult-zic eu, luand-o la vale ca sa merg pe un drum pe care-l aveam in vedere de asta vara 🙂
si mi-am imaginat, acum in plina toamna, o parte din insectele si plantele ce le pot vedea pe acolo, vara si primavara 🙂
la pas prin natura, departe de sat intr-o zi de duminica 🙂
si mult soare ce scoate in evidenta o multitudine de culori – cei care atrag privirea in mod deosebit sunt perii 🙂
si zgomotele din sat m-au scos din curte tarziu, dupa-amiaza; fara tinta m-am tot dus, prin padure pana sus fara s-ascult un gand care, mai in gluma, mai in serios, la fiecare bifurcatie, urla sa fac stanga-mprejur 🙂
ma asez in cel mai inalt punct si dupa un moment de liniste, ma aud strigata pe nume… ma intorc surprinsa, ma uit la oameni si zambesc; zambeam si pentru ca… in sinea mea, eu ma miram de ce nu simt si bucurie 🙂
am vazut orizonturi nesfarsite si curcubeie frumoase, in urma ploii 🙂
ne-am adapostit cand ne-am intalnit cu ploaia, ca ea se ducea la vale si noi, sus, spre culme 🙂