pe care il vad des, Aphanthopus hyperantus, zburand prin locuri diverse 🙂
Categorie: Zambet
M-am hotarat
subit sa scot cartofii ieri, cand mi s-a afundat piciorul in strat, ca nimerise fix deasupra unei galerii; sigur, galeriile erau folosite de multe vietuitoare acolo dar daca gusterii, cartitele, soparlele fara picioare nu si-au schimbat dieta numai soarecii, puteau sa-i inceapa 🙂
nu era o activitate de weekend si a durat cateva ore, dar numai pentru ca m-am uitat si dupa altele, am gasit chiar si un melc si la final, aveam cca. 6 ladite de cartofi 🙂
De la rosii
la gulii s-a mutat… eii nuu, nu vreo boala sau ceva daunatori ci privirea mea, azi cand am mai cules din rosiile stricate lasate; la gulii, nu era nevoie sa intorc frunzele ca sa stiu de ce-s gaurite ca gradina e plina de fluturi albi, dar de ce tulpinile nu s-au rotunjit ci s-au lungit, am inteles doar de cateva
zile: „ sa stiti ca nu mi s-a facut absolut nici o gulie… oare din cauza ca am luat seminte de la mine din gradina si nu din plic?” (am zambit ca Tanti L. stia cauza, desi poate n-o intelegea) „lasati ca, daca mi se fac mie, va aduc si dvs.”… desi aratau bine in gradina, am scos azi o parte si mai urmeaza 🙂
Pe florile stirigoaiei
sunt prezente, in acelasi timp, vreo 6-8 muste verzi (Calliphoridae) 🙂
e clar ca se hranesc cu polen si citind diverse lucruri despre ele, nu ma mai mira prezenta lor acolo, dar ma face sa ma intreb unde isi depun ouale 🙂
In sfarsit
ieri dimineata, am gasit in livada, splendoarea asta plina de flori 🙂
mult mai frumoasa in realitate decat in imagini, stirigoaia are o culoare intensa, greu de descris iar cand pe flori ajung razele soarelui, staminele stralucesc ca niste gămălii de aur 🙂
Se-nchid treptat
in paienjenisul firelor de matase printre flori si seminte, ca-n fiecare an 🙂
i-am tot rupt din frunze, dar au ramas tulpinile cu flori pe branca ursului, gazde bune pentru omizile unei molii din genul Depressaria 🙂
In plina vara
zile cu rasarit frumos de soare, cu nori la asfintit in zona rasaritului…
trec imperceptibil si nimic, de ieri pana azi, nu pare schimbat 🙂
Un fir
de floarea soarelui, ce-a tot continuat sa cresca si sa-nfloreasca 🙂
si alte legume, rasarite printre pietre din seminte ratacite (nu de mine) 🙂
Au disparut
in frunzis, una cate una, cateva silvii (Sylvia atricapilla) cand m-am asezat pe treptele casei, singurul loc cu umbra azi dimineata 🙂
dar au reaparut treptat si mi-am petrecut o vreme, urmarindu-le cum se hranesc cu fructele dârmozului (Viburnum lantana) mereu atente la mine 🙂
Dimineata de august
cu nori in fata soarelui, cu flori de marita-ma mama si zorele albastre, ca alte culori nu mai am, din cele daruite candva de Simona (care a luat o pauza de la blog, asa… ca sa nu mai stim noi ce face) 🙂
deci, fix in dimineata asta, ca-i sambata si-i week-end, eu culeg cu-n motiv determinat- ce nici cu gandul nu-l gandesti, ultima recolta, cca. 3,5 kg de la fasolea oloaga pe care o scot afara, ca am si din cea cataratoare;
Zi de vara
cu soare din zori si pana seara 🙂 dar adie si vantul, prin padure e racoare
un motiv bun sa ma plimb agale si dintre toate ciupercile iesite dupa ploaie, ca padurea e plina acum, eu le culeg pe cele mai bune care-mi ies in cale 🙂