zambet si inspiratie
norii dupa rasarit asa ca m-am dus pe deal si spre norocul meu am nimerit pe dealul linistit ca pe cel din dreapta erau vacutele cu talangi la gat iar pe cel din stanga, cu padure, se auzeau doua drujbe 🙂
nu m-am dus special ca sa culeg ciuperci (doar cateva din cele de camp) ci sa ma plimb pur si simplu si-am luat-o pe curba de nivel, spre o alta padure 🙂
duminica dupa-amiaza as fi stat mult mai mult si n-as fi gasit ciuperci, daca n-as fi schimbat de buna voie directia ca sa nu dau peste un grup de persoane, super galagios 🙂
ghiciti voi fructele rosii din a treia imagine, ca eu va spun carei molii ii apartine cotarul de pe coada soricelului: Eupithecia millefoliata 🙂
ieri, c-a fost soare dupa amiaza, am insirat pe-o sarma frunzele mari de tutun si poate ca intr-o alta zi cu soare, o sa le insir si pe cele mici 🙂
am gasit pe frunze, ca de aia il tin prin gradina si omizi dar le-am lasat in pace de data asta 🙂
se coc si fructele la physalis pe care le savurez cu zambet- ca-s bonusul meu de gradinar– si cu ele inchei sezonul de gradinarit pe anul asta… ei, nu e chiar asa, dar imi place cum suna 🙂
si intr-o gradinita cu flori din sat, s-a inrosit bine de tot, păpălăul🙂
in zona cu urzici, prin pruni sau pe jos e plin de fluturi amirali rosii (Vanessa atalanta) care apar de cum da soarele 🙂
mai sunt si cateva virgule, care-si inchid aripile cand te apropii de ele 🙂
de octombrie cu soare si ceata la orizont sau una de luni, cand cerul e un
tablou intr-o continua miscare si-n jur se aud cantece de pasarele 🙂
omida pe langa susai n-a fost deloc o surpriza dar cand am ridicat-o am constatat ca nu e singura, mai era si-o plosnita care… surpriza- nici gand sa-i dea drumul 🙂
le asez pe gramada de compost si dupa doua ceasuri erau tot pe-acolo; frumoase amandoua si ma bucur c-am vazut plosnita in actiune 🙂
fara ploaie si-au fost doar doua sapatamana trecuta, am cules cate ceva si am scos definitiv din gradina plante cultivate sau buruieni 🙂
ridichile negre si cativa dovleci au ajuns in beci iar tomatillo, in borcane si tinand cont, ca unele au iesit singurele asta primavara si eu am cules roade acum, fara sa imi aduc vreo contributie la cresterea lor, e bine 🙂
si-a lasat frunzele duse de vant dar nu foarte departe, formand un covor pastelat pe care ploaia l-a prins de iarba si nimic nu-l rascoleste caci pasii mei, mai trec dar rar iar ai cainelui meu, nu vor mai trece niciodata;
de mai multe zile, se odihneste pentru totdeauna sub un nuc la capatul livezii si eu… nu sunt trista dar am lacrimi in ochi si voi avea, ori de cate ori va trece prin gandurile mele 🙂
din sat, liliac inflorit in octombrie 🙂
si o multime de Crocus banaticus, ciuperci pe trunchiuri intregi sau taiate, intr-o padure din vale 🙂
am coborat in partea de jos a satului sa gasesc un lac (vazut pe google) intr-o padure in care n-am fost niciodata 🙂
i-am facut un ocol, gasind broscute (Pelophylax ridibundus), un sarpe dar prea departe sa-l recunosc, un starc cenusiu, mormoloci si libelule, plus altele in padurea ce-l marginea 🙂
m-a prins rasaritul si nuu, nu lucram nimic ci ieseam pe poarta sa dau o tura pe dealuri dupa multe zile cu ploaie 🙂
un vant putenic dar caldut sufla pe deal si norii au tot venit si s-au tot dus, timp de vreo 3 ceasuri, pana m-am intors in sat:)