Etichetă: martie

Nu ma mira

diversitatea mustelor pe-un răhățel insa cativa gandacei planand desupra lui si disparand brusc sub el, da 🙂

paianjeni pe apa,  pe sol sau deja cu plasa intinsa, greieri ce napalesc, furnici ocupate cu munca lor pe musuroi insa la omida m-am cam zgâit, intrebandu-ma, unde or fi gasit-o… ca eu n-am vazut niciuna (inca) :

E placut

sa ies din sat, fara nici un scop si sa ma bucur de fiecare schimbare pe care o vad prin natura de la o zi la alta 🙂

brusc, isi iau zborul fluturi pe care nu-i vad si ma opresc, ca adeseori ei se-ntorc in acelasi loc si m-au speriat de-a dreptul, doi gusteri in locuri diferite ca nici prin minte nu-mi trecea ca au iesit deja, se se-nsoreasca 🙂

Prin locuri

cu zapada si fara zapada am hoinarit cateva ore, la amiaza 🙂

zboara fluturi, am vazut o virgula si mai multi ochi de paun, muste diverse, sirfide, bondari si albine solitare iar fluturasii negri, pe care ii observ de mai multi ani, parca mi-au facut in ciuda zburand ca niste umbre greu de urmarit cu privirea, pe un teren accidentat 🙂

Oficial

in calendar, e primavara si chiar daca vremea de afara inca nu se potriveste ar fi tare fain sa o simtim cu toata fiinta noastra, ca pe o poezie care ne intra delicat in suflet si ramane acolo  🙂

„mijește a șopîrlă prin rînduiala picotindă din gradină 
și ape noi cotcodăcesc în gîrla poveștii de nea 
topită-n ziua cea senină, 
scîrție-n mărul cel bătrîn un firicel de vînt, subțire, 
e vremea cînd, în muguri, florile-și gătesc veșmîntul 
și așteaptă zvonul luminos de mire, 
cînd crește firea in uimire 
de atîta aur picurat în lacrima de soare, 
șoptit abia în zori de zi, în urma iernii care moare, 
și urcă aburi moi din somnul de țarină 
ca o pocladă primenindu-și la-nceput de vreme, 
puful străveziu de lînă, alunecînd prin văi, pe plaiuri,
ca un hotar nehotărît de înverzite raiuri, 
s-aude gînguritu abia trezit de stînă, 
boare țesută de gîze din fire călduțe de nea
uitate decuseară-n pridvorul livezilor vrăjite-n zori 
de a primăverii zînă, 
ce ușoară-i marginea zborului tivit cu boabe de rouă 
în visul limpede de stea, 
ce freamăt de cînt in zările dorului
întoarse la cuiburi în umbra înmugurindă a norului, 
ce înalt cerul topit în necuprinsul reveriei, 
înviat în răscrucea de poveste a ciocîrliei”

frumoase versuri, primite prin sms, in prima zi de primavara; ma bucura, ma fac sa zambesc, simt primavara ca si cînd crește firea in uimire de atîta aur picurat în lacrima de soare,  printre altele 🙂

Ninge si viscoleste

nici vorba de iesit afara asa ca imi fac de lucru cu niste seminte, primite in dar 🙂

seminte ale unor flori de vara pe care, cu multa rabdare le-am identificat si cum nu le vreau gramada (sunt mai mult de 43 de specii diferite:)), scot cateva din fiecare pe care o sa le pun in grupuri omogene: cateva noptițe, cateva ruscuțe, cateva albastrele, s.a.m.d 🙂