Adunate

in imagini din jurul curtii si gradina, o pereche de plosnite pe care nu le-am avut Dicranocephalus medius, soparla fara picioare, carabusi ce se ascund

fluturii nu se pun, doar florile care nici pana acum nu stiu cum se numesc si cateva molii,  Hadena albimacula, ultima, pe zid 🙂

Lasand drumul

ca sa nu ajung din urma cainii de la turma de oi din vale, am luat-o pe cursul apei, cam de-a dreptul spre casa; asa am ajuns si am calcat pe cateva proprietati necunoscute de mine, pana acum  🙂

fusesem cu ceva treaba in partea de jos a satului si da, ar fi fost frumos sa merg si eu pe drumul normal, ca toti oamenii dar no… viata n-are destul farmec fara putina aventura 🙂

Doar ploaia

deasa se aude pe-afara, azi si sufla vantul prin crengile parului in care, o pereche de gugustiuci l-au gasit potrivit sa-si faca un cuib;

mai trec primavara devreme prin partea de sus a satului dar de ramas, n-au ramas, pana acum; de mai mult de-o saptamana isi construiesc cuibul, ea sta pe cuib, el coboara pe sol si cauta o crenguta, o ia si i-o aduce cantand, ea ii raspunde si-si aseaza crenguta, apoi el canta si pleaca; si-o tin tot asa ca-s amuzant de enervanti, dar no… sunt gugustiuci  🙂

Au disparut

trase in sol, doua rasaduri din cele plantate si cum galeriile sunt vizibile prin gradina, cand ii prind- ca dau vina pe greieri pana acum, verific daca…

greierii fac parte din meniul gusterilor care, in sfarsit, ies la numaratoare si  zic eu, ca ar fi cazul sa-si faca treaba prin gradina… dar ii mai tolerez putin si chiar inteleg… ca-s ocupati 🙂

Si-a facut aparitia

in sfarsit si sarpele de alun, ca zilele trecute ma gandeam ca nu-i mai am 🙂 dimineata, zarisem unul la locul obisnuit, prea departe sa-i fac o poza…

si putin mai devreme, dau de el sau poate e altul, intr-un loc neobisnuit si cainele n-avea treaba; expus si vulnerabil s-a agitat putin, disparand rapid sub un lemn dar l-am privit in voie si l-am lasat in pace, ca-i de-al casei 🙂