sunt gustoase si-s sanatoase… nuu, nu-s ale mele dar stiu cum sunt 🙂
ca asa ceva am mancat si eu… eii, nu zilnic ci ocazional 🙂
zambet si inspiratie
sunt gustoase si-s sanatoase… nuu, nu-s ale mele dar stiu cum sunt 🙂
ca asa ceva am mancat si eu… eii, nu zilnic ci ocazional 🙂
implineste 14 ani (10+4) si are cam tot atatea kg sau poate ceva in plus 🙂
inca ne intelegem, am multa rabdare cu dansul si s-a resemnat cumva, ca uneori, eu inchid poarta si el ramane in curte…
prin minte cand era inca noapte afara si -9 grade C iar eu puneam apa in vasul inghetat al cainelui, ca e duminica si ca nimic nu ma poate impiedica sa lenevesc putin; si-n timp ce-mi savuram cafea mea de dimineata… brusc se ia curentul electric… zambesc, aproape rad, ca-n 5 min am fost afara 🙂
am prins rasaritul si pana am ajuns pe deal soarele era deasupra orizontului; cu mainile inghetate si afundate, cu tot cu manusi, in buzunare (mi)am lasat privirea sa colinde (pozele le-a facut cainele de data asta) si dupa mai multe pauze am ajuns acasa dupa doua ceasuri 🙂
dar nu sunt si ii vad in zare doar cand cerul e acoperit pe dealul meu 🙂
si ma cam bate gandul, ca-ntr-o noapte cu Luna plina sa tai varful ciresului pasaresc de dincolo de gardul meu 🙂 ca ma cam incurca… eii, nu la propriu, dar nu-mi ies pozele, desi ma straduiesc de fiecare data 🙂
putin vantul in zori si acum ninge linistit; nu e soare dar e bine si o plimbare pana la padure la patru pasi inceti si fooarte inceti, ne-a priit 🙂
da, din nou avem putina zapada si pe fondul alb se vad usor si alte culori 🙂
din ultimele zile a scos narcise, usturoi si prea devreme… broscute;
am fost musafir si am ignorat la maxim o pisica fitoasa intr-o seara dar ea a cedat prima 🙂 eii nuu, pisica nu-i a mea… doar catelul asta, ce ma ignora la maxim cand il trimit la adapost, ca azi ne-am trezit cu zapada 🙂
ieri, pe langa cele intalnite in mod obisnuit, au mai zburat muste…
la soare se miscau si cativa paianjeni si din loc in loc au aparut flori 🙂
din ianuarie, un rasarit frumos de soare si vantul rece cu miros de zapada, adus de pe crestele Carpatilor de vreo doua zile, a continuat sa bata;
si spre seara, dupa 5 min de ploaie, un dublu curcubeu a ramas pe cer pana la asfintit 🙂
putin peste noapte si s-a dus toata zapada; azi, pare o zi de primavara in care iti vine sa pui ceapa in gradina, daca nu te uiti in calendar 🙂
de cateva zile, nu mai sunt temperaturi cu minus si peste noapte mereu se schimba ceva; fara sa fac nimic, ma uit la musuroaiele de cartita aparute prin cele mai nepotrivite locuri si sper sa nu-si schimbe directia ca mai are putin si ajunge la poarta 🙂
de ianuarie mai sunt mici petice inghetate de zapada si se vad din ce in ce mai multe locuri cu verdeata 🙂
si prin tufele joase de arbusti se vad cuiburi parasite de pasarele 🙂
ierneaza broscute si formele de gheata tot cresc si-n ianuarie 🙂
prin gradina, sticletii (Carduelis carduelis) culeg seminte mici de cicoare;
nu m-am dat pe brazdă, cum mi s-a prezis initial; fără absolut nici un ajutor din partea mea, localnicii s-au încurcat și chiar s-au pierdut de tot în povești incalcite, tesute cu fire colorate in jurul persoanei mele; nu le știu pe toate de la cap la coadă dar pe cele auzite, zău ca nici măcar eu, cu toată imaginatia mea, n-as fi reușit să le inventez 🙂
in schimb, eu am reușit după multă vreme să asociez fiecare persoană cu casa in care locuiește sau invers, le știu unora numele mic, la putini si numele de familie; mai stiu si care cu care sunt neamuri și sunt renumită ca nu dau „buna ziua” cand trec pe drum 🙂 eii, stati asa… stau de vorba cu unii oameni si sunt inaccesibilă pentru altii, salut prima doar doamnele in varstă si le intreb de sănătate, dar atat; restul persoanelor- dacă mă salută bine, dacă nu la fel de bine, pentru mine 🙂
după patru ani, pot să afirm că relatiile mele cu localnici s-au așezat pe un făgaș de normalitate…