o multime, prin padurile din apropierea satului 🙂
zambet si inspiratie
o multime, prin padurile din apropierea satului 🙂
rostogol si pintenoaga (Carthamus lanatus) ieri, mai erau putine specii
de plante inflorite (nalba, negrușca, nemtisorul de camp, diversi clopotei, Ornithogalum in numar mare, altele); mi-ar fi placut sa trec pe acolo, mai in primavara, cand Crambe tataria si Salvia nutans erau cu flori 🙂
ca-i complicat” a zis un batranel din fata unei porti cand, azi dupa amiaza, am oprit sa ne dumirim pe unde-i Dealul cu Fluturi 🙂
si complicat a fost c-am mers muuult pe jos pe drumuri de camp, prin iarba mare si pe langa cucuruz sau asa mi s-a parut mie, dupa un weekend lung, amuzant si frumos, presarat cu ploaie si povesti 🙂
de duminica fara soare pe dealuri 🙂
nu zboara fluturi insa canta greieri prin iarba uda si cateva ciocarlii n-au stare cand, la pas, strabatem tot un deal si-o vale in jurul satului 🙂
in jur de ora doua ieri, m-a ajuns ploaia sau poate am intrat eu in ea in padurea de deasupra satului; pe vant, tunete, putina gheata am cules galbiori si-am asteptat sa plece 🙂
toata dupa amiaza s-au perindat pe cer nori, ploaie si curcubeie 🙂
i-am admirat pe fiecare si inca nu-s chiar toti infloriti 🙂
crinul de padure (Lilium martagon) printre cele mai frumoase flori de vara, prin flora spontana 🙂
n-am fost surprinsa sa vad cu flori, crinii mici din iarba 🙂
n-am zabovit mult si am mers mai departe spre cei mari de la liziera 🙂
de mers pe jos ca nu e soare, nici vantul nu sufla si peisajul e super 🙂
e liniste pe dealuri, prin paduri, pe creasta, ca-ntr-o zi de vineri cand lumea sta pe-acasa; am surprins un jder intr-o padure, de oameni nici vorba, pe nicaieri 🙂
pe ceata pentru picaturile de ploaie ce cad inainte de ora 9 cand eu inchid poarta si plec de acasa, ca vreau sa-mi transform ziua, desi e vineri, in una de duminica in care fac o drumetie 🙂
merg incet pe deal printre flori si prin padure culeg ciuperci, asteptand ora 10 sa vad daca avertizarea meteo de ieri, se incheie cu o furtuna 🙂
trec pe deasupra satului si-n urma lor cerul e de basm la asfintit 🙂
la orizont, dincolo de munti, un curcubeu 🙂
plangand ca era singur acasa; ma uit la el si nu-l stiu, da’ ma-nduiosez rapid, deschid frigiderul… eii nuu, nu al meu ca eu n-am (nici frigider, nici caine, ca sa fie clar) caut sticla cu lapte si-i pun nitel 🙂
apoi ma uit la rosii, au crescut frumos, nu-i vorba insa aflate in plin soare au flori avortate la toate etajele si frunzele de la baza ingalbenite, din alta cauza; ii spun juniorului povestea despre ce si cum, mananc o tura de cirese sii … cam atat, ca restul povestii nu vi-l spun 🙂
sau stau cuminti pe flori in adierea vantului pe-nserate cand e placut sa iesi pe dealuri, departe de harmalaia satului si de oameni 🙂 ultimele, pe-o tulpina, doua mealybugs 🙂