zambet si inspiratie
azi intr-o padure in care n-am mai fost, m-am mirat chiar si eu 🙂
nici urma de flori vernale sau cantece de pasari, paraiasul avea crusta de gheata, cateva plosnite plate sub o scoarta si cateva caprioare… fluturele nu se pune, ca-l adusese vantul din alta parte 🙂
de multe ori ca nu (mai) sunt cel mai constiincios gradinar si ca gradina nu inseamna doar cultura de rosii, insa tot am adunat, an de an, o multime de soiuri 🙂
sigur, nu le stiu pe toate dupa nume, e mai simplu sa fac o poza si scriu un numar; simplu, pana anul trecut cand am pierdut toate pozele din laptop, asa ca azi, pana s-a mai dus din zapada (a prins tare bine prin gradina) am pus toate semintele de rosii, cum n-am facut-o niciodata si ar fi culmea ironiei sa rasara toate… ca am mai pus si-n alta parte 🙂
cu vreme variata dupa rasarit, putina ceata, putina ploaie si vant…
pana spre seara s-a asternut strat nou de zapada, la care nu i-am prea simtit lipsa, ca mai aveam cateva petice… in fata portii, dupa casa, prin gradina, s.a.m.d 🙂
zapada, la mijloc de martie pe versantii nordici din padure 🙂
insa la soare, pamantul se incalzeste si dovezile sunt evidente… primavara nu-i departe 🙂
odata cu primele raze au inflorit veronicile, au aparut albinutele iar mai tarziu, in cursul zilei s-a dezghetat si solul prin care mai sunt diverse… cu plus sau fara 🙂
am pus arpagicul pe care l-am produs anul trecut, morcovi, cateva boabe de mazare violet, cateva seminte de broccoli, cateva de gulie, hasmele ramase, etc. 🙂
ieri, am luat-o pe-o carare indreptandu-ma spre sat prin locuri in care n-am mai fost, hotarata sa nu fac cale intoarsa daca la capatul ei dau de vreun gard sau de vreo proprietate privata 🙂
ciocanitori, gaite, pitigoi, mierle si-un grup mare de scatii (Spinus spinus) prin arini, trunchiuri de salcii batrane acoperite cu muschi sub care ierneaza diversi gandaci 🙂
… la cat de bine era camuflata printre frunzele din apa, daca nu se misca, n-aveam nici o sansa sa o vad insa ea n-avea de unde sa stie 🙂
cu putin efort si muuulta rabdare sau invers, acum nu mai conteaza, am reusit s-o scot din apa; dupa ce m-am dumirit ce specie e, am pus-o inapoi si mi-am vazut de drum cu-n zambet in plus, ca e prima data cand, la altitudinea asta dau peste una asa de mare si de frumoasa… ce credeti voi, e treaba voastra 🙂 🙂 🙂
sunt multe de vazut prin natura, sigur, asta daca esti prezent total in ea si nu cu mintea fix aiurea; in ultima imagine, o molie Archiearis parthenias, care zboara primavara, foarte devreme 🙂
-5 grade C, vant rece si petice de zapada pe dealuri am asteptat cateva ceasuri eliminand, rand pe rand locurile in care mi-ar fi placut sa ajung intr-o zi de duminica 🙂
si din mers, am ales locurile fara sau cu cat mai putina zapada 🙂
cu fulgi mici si rari dupa rasarit si apoi din ce in ce mai mari si desi 🙂
pana seara au acoperit tot si pe jos e iar un covor gros, alb si pufos:)
se-aud cateva pasari, pietrele-s pline de muschi si printre frunzele ucate se ivesc mici plantute 🙂
la cativa copaci uscati, sub scoarta ce sta sa cada, arunc si eu o privire 🙂
am putina treaba-n sat si in mod normal, pe drum as ajunge in 7 min insa o iau in directia opusa, spre padure si fac un ocol lung, asa de vreo 3 ore 🙂