la vest si la est, petice de cer spre seara 🙂
si mai mult de 10 sticleti, la seminte mici de cimbru prin gradina 🙂
zambet si inspiratie
la vest si la est, petice de cer spre seara 🙂
si mai mult de 10 sticleti, la seminte mici de cimbru prin gradina 🙂
pe langa usturoi si hasme verzi se vad si o multime de salate 🙂
am si multe buruieni verzi sau inflorite si se pare ca vremea le prieste si panselutelor plantate in toamna… ca dau semne de inflorire 🙂
… ca le-am gustat intai si-apoi am adunat, macese de-un ceai, iar porumbele, una cate una, savurandu-le pe loc 🙂
un obiect fain pierdut pe deal, pe care le-as returna dar nu stiu cui; daca auziti vreodata o persoana vorbind cu regret ca l-a pierdut pe dealurile mele, puteti sa o indumati aici 🙂
frumos in peisajul padurii si tot in grupuri mari, casul ciorii prin aceleasi zone in care le-am vazut si asta toamna 🙂
si pana in adancul padurii, m-am bucurat de tot ce am vazut prin ea 🙂
ies in evidenta, din covorul de frunze ruginii, alte culori 🙂
in ultima imagine, as putea paria ca-s pleurotus si i-as fi putut culege ca erau congelati dar aratau bestial acolo si acolo au ramas 🙂
ceata pe vai cand esti sus si-o vezi cum se intinde si se pierde rasfirata;
pe dealul si-n padurea in care am fost azi, nici urma de ea 🙂
azi sa vad ceata departe si 5 grade afara, dupa aproape o saptamana in care a ramas zi si noapte in curte, iar gradele Celsius in jur de zero 🙂
daca o sa urce iar, ramane de vazut 🙂
aratoase pe crengi uscate prin padure, in poze facute ieri 🙂
nu mi-a iesit nimic ca-n realitate ca aveam mainile inghetate, dar ma mai duc c-am vazut o multime de lucruri frumoase 🙂
si tai cu un cutit mare, ceata deasa ce mi se aseaza in palma; o strang usor si-o transform intr-o picatura de apa pe care o las apoi sa cada, pe pamantul unei flori dintr-un ghiveci… imi ia ceva timp pana-mi ud toate florile si ceata tot nu se sfarseste…
no, cam asta fac de trei zile, tai ceata deasa cu cutitul si-o intrebuintez in cele mai ingenioase moduri 🙂 🙂 🙂
uda, ce cade sau se desface usor se pot vedea insecte amortite 🙂
si gasesc prin zona un model nou de bagmoth 🙂
si cobor agale pe drumul ud, de la ploaia marunta si deasa, care nu-mi place … eii, vorbesc de drum nu de ploaie; si cum nu va spun toata povestea (de unde si pana unde sau din ce motiv, am curatat un sant)
spun doar ca, la final, parea ca o piatra acoperita cu frunze, bloca curgerea apei sub podet si o trag usor cu sapa; surpriza insa, „piatra” mea ramane agatata de mal atat cat s-o vad bine, apoi se rasuceste si fara graba… dispare 🙂