rece de toamna, cu ceata si soare, insotita de vant 🙂
si cad treptat, din pomii mult prea inalti pentru mine, frunze colorate si fructe coapte 🙂
zambet si inspiratie
rece de toamna, cu ceata si soare, insotita de vant 🙂
si cad treptat, din pomii mult prea inalti pentru mine, frunze colorate si fructe coapte 🙂
de-o saptamana, ca sa nu zic ca de doua stau in beci sau ma rog, au stat ca azi le-am plantat 🙂
ei, n-a fost greu, doar ca in fiecare zi mi le imaginam mari, cu roade bogate in conditii optime prin diverse locuri din gradina sau curte; cat de optime vor fi locurile alese de mine, ramane de vazut 🙂
prin gradina, de dimineata 🙂
ca le prieste toamna, condurasilor; n-am nici o idee din cate seminte or fi rasarit acolo, ca nu le adun niciodata pe toate 🙂
e ceata si azi, prin vai si in josul satului, dar pentru mine nu conteaza, soarele-i sus deja si eu am treaba 🙂
cateva detalii colorate, la sfarsit de octombrie 🙂
ca in casa in care am crescut eu, pe langa calendarul ortodox al parintilor sa ne fi pus si noua, copiilor, un astfel de calendar 🙂
sigur ca atunci n-a fost posibil dar e posibil acum; in ceea ce ma priveste, daca as avea scolari prin casa, as avea un singur calendar… dar n-am, nici scolari si nici un fel de calendar… ca ala de gradinarit nu se pune 🙂
e deja desupra cetii si-a fost un spectacol azi, aparitia lui pe cer 🙂
pe dealul e senin, in vale e ceata deasa dar indiferent unde suntem este o zi frumoasa… ca e octombrie si ca e toamna ?! zic eu, sper ca si voi 🙂
a fost chiar rece si multa umezeala azi dar pentru mine, n-a contat…
c-am hoinarit… eii nuu, nu aiurea ci pe vreo trei dealuri si tot atatea vai 🙂
pe unde le-am vazut pentru ca anul asta, n-am considerat c-au facut pagube prea mari, prin gradina 🙂
si cum stiu dintotdeauna, ca din gradina nu ma hranesc doar eu, mereu las sau pun plante in plus pentru vietuitoarele din ecosistem 🙂
c-a fost ploioasa, de primavara nu m-ai zic, m-am uitat prin gradina dupa broscute, ca le-am vazut mereu in anii trecuti dar anul asta…
nici macar nu le-am zarit pana azi, cand… țuști, sare una pe carare; o urmaresc fara graba, ea mai face un salt si ramane ascunsa sub niste frunze; o descopar incet, ii fac poze si o las acolo 🙂
spalate de ploaia de asta noapte, am cules diverse frunze pentru o salata; si-a iesit colorata, cu arome si gust de toamna 🙂
am mai pus si altele care nu se vad printre care si cateva fructe de tomatillo pe care, recunosc, nu le prea mananc crude… eii nu, nu fac fițe ca le mananc iarna, murate dar adaugate acum in salata, au fost un adevarat deliciu 🙂
urca in valuri, apoi coboara putin doar ca sa revina iar spre deal fara sa ajunga in curtea mea, pe unde cateva pasari galagiose cauta mancare:)
am surprins doar gaitele, dar in linistea diminetii se aud si altele 🙂