treptat de cateva zile intai cele mici si apoi cate una din cele mai mari 🙂
mereu s-au copt la sfarsit de iunie, inceput de iulie, niciodata in august;
zambet si inspiratie
treptat de cateva zile intai cele mici si apoi cate una din cele mai mari 🙂
mereu s-au copt la sfarsit de iunie, inceput de iulie, niciodata in august;
construite cu harnicie de albinute solitare din genul Lasioglossum 🙂
albinute cu o importantea deosebita in polenizarea unor plante din flora spontana dar si a unora cultivate (lucerna, floarea sorelui, etc.);
un adapost frumos si ingenios, tesut de un paianjen;
am fost curioasa daca are si-o iesire… nu ce specie este in interior 🙂
o mancare sanatoasa, deci muult mai mult decat poate visa orice melc 🙂
nuu, nu-s de-ai mei (stiti doar ca melcii-s mai rapizi ca ardelenii) si nici n-am fost de fata la „pregateli”… dar am auzit din sursa sigura ca au fost cativa „gratiati” si trimisi…. intr-o gradina 🙂
in august intr-un loc cu frumuseti ce nu se pot descrie in cuvinte;
si-n care iti promiti in gand sau cu voce tare c-o sa te (re)intorci candva 🙂
la pas ieri, pe valea Ariesului 🙂
la inceput de august, cu tunete si ploaie, multa ploaie 🙂
de randunici ce se se deschid imediat dupa rasarit, pe drumul spre camp;
si insecte, inca adormite pe unde le-a prins seara 🙂
am grija de bunastarea catorva vietuitoare dintr-o alta curte: doi catei pitici si unul mai mare, pui si gaini iar seara… nuu, nu mulg o vaca, ci adun oua…
ca sa fac asta, musai tre’ sa trec de armasarul asta impresionant care se tine de mine; in prima zi s-a suparat ca l-am tinut la distanta cu un bat, dar treaba s-a schimbat… dupa cum se vede 🙂
erau prin micile umbele dar pe masura ce-au crescut s-au facut vizibile printre flori, apoi pe tulpini si cand le-au crescut aripile si-au luat zborul;
sunt afide si se hranesc pe o specie de fenicul ce creste spontan prin curtea mea si prin zona sau invers 🙂
pana sus la linia orizontului, cu adiere de vant si miros dulce de sanziene;
printre pietre, cu flori de vara 🙂