zambet si inspiratie
cu soare si-o plimbare de dupa amiaza, la pas lenes printre branduse ce cresc din abundenta prin livezi cu miros de mere coapte 🙂
si-un calin (Viburnum opulus) ruginiu, cu ciorchini de fructe rosii, ce vor ramane la vedere si peste iarna 🙂
si rosii, din ladite am gasit omizi; apartin unei molii din genul Helicoverpa, le stiu ca le-am avut si eu dar anul asta, inca nu le-am vazut 🙂
n-au fost o surpriza, ca am fost prevenita: „vezi c-o sa mai gasesti viermi prin ele” si eu zic: „sper, macar unul, sa vad ce daunatori sunt pe la tine ” 🙂
azi, nu va arat gaze ca de obicei ci altceva: rosii, gogonele (ca no, daca n-au ajuns sa produca rasadurile primite, nu era sa ma lase prietenii fara rosii), sticlele nu se pun, dar sarpele… pai, sarpele … daaa 🙂
m-as fi bucurat sa intalnesc prin natura, un Zamenis longissimus viu (din pacate, l-am cules de pe un drum judetean) are peste un metru lungime si daa, o sa-l pun intr-un borcan, ei nuu, nu cu gogonele, ci de unul singur 🙂
oricine se poate apropia de ele, sunt precaute dar nu se feresc de oameni 🙂
in exteriorul sau in interiorul ruinelor, stau la soare sau ies dintre pietre, juvenili si/sau adulti de Podarcis muralis 🙂
ieri, ca nu era departe si vreme aveam, la Cetatea Trascaului 🙂
nu-i stiam istoricul dar e un loc frumos si de sus, in orice parte te-ai uita vezi alte locuri care incanta privirea, in care ai fost sau e posibil sa ajungi 🙂
incepute seara si neterminate pana in zori ne-a prins ziua de luni, cand in linistea Cheilor Borzesti, am tacut si-am lasat natura… sa (ne) vorbeasca 🙂
cu o legatura nevazuta intre noi, trei prieteni- foarte vechi sau foarte noi- ne-am bucurat intr-un colt de natura, pasind incet pe carari batatorite de oameni, care-au fost sau vor veni in viitor 🙂
frumoase, prin padure sau prin iarba, ne opresc si ne incanta pentru o clipa
o multime de lucruri, pe care le stiu sau le descopar in septembrie 🙂
cu nori pe cer ieri dar fara ploaie, a fost bine si la dus si la intors din locul unde se vad paduri nesfarsite si stanci pline de vegetatie 🙂
ei da, mi-a placut si ca, toamna asta, se poarta albastru in tricolor 🙂
sau o poveste de duminica, incepe c-un zambet si c-un rasarit de soare 🙂
si pas cu pas, din vorba-n vorba (ardelenesti, desigur) vom trece un deal-doua-trei si tot atatea vai sau cat ne vor tine picioarele 🙂
prin gradina pana toamna maci, ca asa ii las eu si nu le tai capsulele dupa ce li se scutura petalele pentru ca pe ele isi duc traiul sau si-au dus anul asta si larvele gandacilor testosi 🙂
dupa ce se usuca si cand, la cea mai mica atingere, semintele se imprastie usor, le tai cu grija (nuu, nu pe o frunza de gulie 🙂 ) deasupra unui vas, apoi scot restul plantei din pamant 🙂
cu nori risipiti ce n-au lasat sa treaca razele soarelui e numai buna de… ei nuu, nu de mers pe dealuri ci de muncit in gradina, unde cateva ceasuri am tot scos resturi de plante uscate sporind gramada de compost 🙂
si-acum se vad si sunt aerisite si legumele intarziate sau cele care se coc (doar ) toamna 🙂
