Stanga-mprejur

am facut cand am zarit turma de oi aproape de padure si m-am dus in alta parte, unde am cautat bine-bine o planta pe care o urmaresc din luna mai;

avea cam 10 cm inaltime, se vedea bine de fiecare data, iar cand iarba a mai crescut, i-am pus aproape, ca semn… o piatra; daa, stiuu, e amuzant sa pui ca semn, o piatra pe un deal cu pietre, dar aveam si alte repere; asteptam sa infloreasca, ca fara floare nu mi-am dat seama ce este si acum n-am mai gasit-o…  no asa-mi trebuie, daca n-am ridicat un castel in jurul ei! 🙂

In asteptarea ploii

care dadea semne de ieri ca e pe-aproape, culeg si ultima tufa de coacaz rosu si tot in asteptare, par si insectele ce le zaresc in drumul meu 🙂

doar albinele in mare graba, colinda florile albastre ale cicoarei cultivate si ale clopoteilor ce cresc spontan, la capatul gradinii 🙂

La umbra

azi, inainte de ora 8 erau 22 de grade C iar in gradina, o zi fierbinte de vara, in care se simte din plin dogoarea soarelui;

asa ca, nu ma mir deloc ca in ultimele zile, se vad o multime de flori si la unele legume, primele roade insa mai dureaza pana sa le culeg; dupa ce am palisat castravetii, am trecut la ingrijirea rosiilor; daa, e cald dar adie vantul si afara e placut, zboara o multime de fluturi, canta pasari, greieri, zumzaie albinute…  e „zgomotul” obisnuit din fiecare zi 🙂