prin imaginile mele cu reptile, n-am asa multe, e sarpele de alun 🙂
ma bucur si anul asta sa-l am prin curte si chiar sa gasesc cate o piele in urma naparlirii… de cel de fata sau de altul 🙂
Vedeta
Etichetă: sarpe de alun
Infloreste cimbrisorul
pe deal si nucii sunt plini de frunze si flori; doi serpi, unul de casa prin sat si unul de alun, n-au avut noroc de-o viata mai lunga…
iau din iarba o molie frumoasa, care ramane scurta vreme nemiscata in palma mea si pe care n-o retin cand vrea sa plece 🙂
Cu mirare
m-am uitat cum statea nemiscat, fix pe carare, intr-o zi fara soare 🙂
sigur ca la primul clic al aparatului s-a pus in pozitie de aparare fara sa stie ce norocos este ca n-a trecut altcineva pe acolo 🙂
Un sarpe de alun
statea la soare fix in mijlocul drumului circulat de masini, chiar nu stiu ce era in mintea lui; l-am scos usor in vegetatie si mi-am vazut de drum…
un drum cu tufe frumoase de in albastru pe care l-am parasit curand intrand pe alt taram atat de divers, cel al naturii pure 🙂
Cu atentia
indreptata spre grupul de ciuperci nici macar nu l-am zarit ; dar el s-a pus in pozitie de aparare cand am intors ciuperca cu piciorul…
si n-a stat deloc la poze 🙂 daca ma miscam eu, se misca usor si el asa ca… nu mi-a dat de ales; l-am ridicat sa ma uit in ochii lui si dupa ce m-am lamurit, l-am lasat in pace 🙂
M-am minunat
intai de pata albastra de pe cer prin care patrundeau cateva raze, apoi de gugustiucii din par si de-un sarpe de alun (ca am doi) ce se ivea lin de sub pietre zarind in acelasi timp si botul cainelui, ce-adulmeca din beci…
pana m-am gandit eu (asa, vreo 5 min) sa fac si poze, cainele a iesit afara (dar a intrat iar) sarpele l-a simtit si s-a retras, pata albastra de pe cer a disparut si-a (re)inceput brusc, ploaia; si de atunci, sa tot fi trecut vreo doua ceasuri, inca ploua 🙂
Si-a facut aparitia
in sfarsit si sarpele de alun, ca zilele trecute ma gandeam ca nu-i mai am 🙂 dimineata, zarisem unul la locul obisnuit, prea departe sa-i fac o poza…
si putin mai devreme, dau de el sau poate e altul, intr-un loc neobisnuit si cainele n-avea treaba; expus si vulnerabil s-a agitat putin, disparand rapid sub un lemn dar l-am privit in voie si l-am lasat in pace, ca-i de-al casei 🙂
Pana ieri
pe acolo erau resturi de iarba, frunze, crengi uscate pe care anual am vazut, cel putin un sarpe de alun stand la soare 🙂
daca si-au petrecut iarna acolo, sper sa fi scapat cu bine de napasta…
Cateva minute
a iesit azi pe afara sarpele de alun, chiar daca nu e soare 🙂
in urma cu o saptamana a stat putin mai mult si recunosc ca… daa, este un sarpe dar este o creatura frumoasa si pasnica 🙂
La soare
azi, indoit sau incovrigat, s-a incalzit un sarpe de alun 🙂
sigur ca-i in curtea mea, si-i astept si perechea… ca mereu au fost cate doi;
E veche
sigur, dar de asta vara 🙂 si ma minunez de ingeniozitatea sarpelui… 🙂
pe acolo isi ducea veacul si-un guster, dar cu siguranta gusterul nu a incaput pe dupa cui… sau poate … da si sarpele l-a urmarit 🙂 ; daa stiu… gandesc eu prea mult 🙂
A iesit
soarele azi dar si sarpele de alun; l-am vazut de mai multe ori, ca se retragea cand treceam pe langa el si apoi revenea iar 🙂
da, este in curtea mea 🙂