spre sfarsit de noiembrie, zilele cetoase care ma tin in casa cu cele insorite in care ies in natura 🙂
si in care mai sunt (inca) mici pete de culoare 🙂
zambet si inspiratie
spre sfarsit de noiembrie, zilele cetoase care ma tin in casa cu cele insorite in care ies in natura 🙂
si in care mai sunt (inca) mici pete de culoare 🙂
urc spre culme si prin iarba uscata mai gasesc flori, in octombrie 🙂
la ele de cate ori le-am intalnit, stiu ca sunt o specie de Centaurea insa nu-mi pot imagina ce flori vor avea ca nu le-am mai vazut niciodata 🙂
ultimele, mi-au jucat o festa ca si rechia cea mica de pe dealurile mele; fara flori in prima poza, n-am avut idee ca-i iarba sarpelui, pe care am vazut-o din belsug de cand ma stiu 🙂
ieri, caldura mare si eu cobor spre un loc in care m-am dus foarte des anul asta descoperind de fiecare data cate ceva, cu bucurie si mirare 🙂
asa va ramane mereu in mintea mea… o diversitate de flori si culori, fluturi, alte insecte si care, imagine cu imagine, a devenit un tablou cu un peisaj, mereu in miscare 🙂
in culori si forme ce aduc mereu zambet si mirare 🙂
azi pe campuri, cu zambet printre zeci de flori colorate 🙂
si-am ajuns pe dealurile unde, adierea vantului unduieste lin colilia si-au fost ceasuri frumoase prin natura, intr-o zi de duminica 🙂
sau Echium vulgare, prin iarba mare din vale si prin iarba mica de pe deal;
in septembrie prin flora spontana 🙂
sau Echium vulgare din familia Boraginaceae;
in august, mai are flori si e vizibila din loc in loc prin flora spontana;