guster - Armeria

Astia doi

au fost tare faini, spre seara, cand eu mai plantam cateva rosii prin gradina; si nuu, nu i-am urmarit mai departe ca aveam treaba 🙂

de-un fir de usturoi cand brusc din sol, apare un cap de soparla… clar c-am tresarit in prima clipa, dar m-am oprit uitandu-ma cat e de frumoasa; dupa mai multe miscari, ca nu-i place soarele, a intrat iar… cu spatele 🙂

acum stau pe terasa, la soare, pe masa (cee?! e masa mea si stau cum vreau) si nici macar nu vreau sa va povestesc despre natura din jurul meu, pentru ca, hmm… as putea s-o tin asa, o zi intreaga ?!? 🙂

Dupa ploaia

si ziua rece de ieri, a iesit iar, soarele 🙂

si la soare, o parte din gusterii ce-s prezenti prin curtea mea; ultimul exemplar, are in zona ochiului, o capusa si pe coada, o gaza rosie 🙂

Ora 10

cu 17 grade C la umbra, mi s-a parut azi o ora rezonabila ca s-o sterg de acasa; m-am dus sa caut o scurtatura dintr-un motiv determinat, echipata corespunzator cu un fierastrau mic de mana;

n-a fost foarte complicat, nici n-a durat mult sa ajung unde mi-am propus, am vazut primele flori de cires, primul guster in zona aia pe care m-am prefacut ca nu-l vad si el nu s-a miscat dar la intoarcere am uitat de el 🙂 m-am mai amuzat putin cu-n fluture, dar n-am insistat…

Printre lucrurile

mari pe care le fac pe afara, mereu gasesc cate-un motiv… de pauza;

trei gusteri si-au ocupat teritoriile pana acum si stau ore intregi la soare ziua, ca-s bine paziti si n-au absolut nici o treaba 🙂

De la amiaza

ploua pe afara cu picaturi mari, ca-ntr-o zi de primavara; a fost soare pana atunci si eu cu treaba, prin livada, curte, gradina; mai sunt si cateva petice de zapada, pe jos predomina verdele, infloresc iar papadiile si buruienile de pe straturi dar inca nu le scot ca nu-s o prioritate pe lista mea imaginara 🙂

am cules urzici proaspete de-o zi ca alea mai vechi sunt consumate deja, a iesit macrisul din flora spontana si pe undeva, se insoarea al doilea guster…

Camuflati

perfect, nici unul nu s-a miscat la trecerea mea prin zona; gusteri, am mai

vazut, dar asa o gargarita (Cleonis pigra), ca-i tare frumoasa, inca nu; m-am lamurit si cu ce se hraneste asa de devreme, ca primavara e la inceput 🙂

Ne-am surprins

asa pe neasteptate si ne-am speriat reciproc; ea s-a ascuns rapid dar n-a durat mult si a iesit iar dintre pietre iar eu am pastrat distanta 🙂

primul guster – o femela, azi la soare, prin gradina; ii astept si pe restul 🙂

N-am fost

in ultima vreme pe dealul asta, ca s-a-ntors turma de oi&capre in sat dar acum, ca zilnic de la 9 la 17 e dusa la pascut prin alte parti, ne facem drum…

si-n lipsa frunzisului de pe arbusti, au ramas expuse prazile de asta vara…

Nu departe

de drumul meu aud cainii de la turma de oi&capre si ma hotarasc sa cobor in padurea in care mi-as putea petrece ore intregi dar… nu azi 🙂

deci cobor, apoi urc si cobor iar in urmatoarea vale oprindu-ma pe versantul insorit, pe care mai zboara fluturi, sar lacuste si cosasi, se mai vad si pui de gusteri printre pietre, intr-o zi insorita de octombrie 🙂