padurea de viata si la fiecare pas dai peste ceva pentru care merita sa te opresti 🙂
zambet si inspiratie
padurea de viata si la fiecare pas dai peste ceva pentru care merita sa te opresti 🙂
noi mi-am completat mintea si am zambit la tot ce-am vazut si-am intalnit in circuitul de ieri 🙂
si pe care o sa-l mai fac ca e sanatos si mai sunt multe plante pe care vreau sa le vad cu flori 🙂
cu toate florile de primavara pe care le poti intalni intr-o padure, toate in acelasi timp, in ultima găinuși sau Isopyrum thalictroides 🙂
si asta pentru ca am ales alt drum de intoarcere spre casa, unul pe care n-am mai fost 🙂
pe firul apei cu cascade mici si zgomotoase, cu usturoi, pochivnic, muschi si licheni, breabăn (Dentaria glandulosa), alte flori pe margini pana ajung in dreptul satului si-o iau de-a dreptul pe versantul abrupt
ca-i drumul cel mai scurt… eii nuu, nu pana acasa, ci care ma scoate din padure; aproape de sat, laptele cucului (Euphorbia helioscopia) 🙂
ca-s pe acolo, prin alta padure in care nu ma duc prea des insa n-aveam idee ca-s atat de frumoase si de inalte pan’ la cer 🙂
le-am admirat, le-am inconjurat si sigur ca m-am si urcat, pe una 🙂
de cantecele pasarilor si pe jos sunt o multime de flori 🙂
n-a fost foarte cald in ultimele zile insa azi a fost tare bine 🙂
cu soare, culori pe cer si prin padure in prima parte a diminetii 🙂
multi paianjeni ascunsi sub scoarta copacilor cazuti prin padure, unii erau activi si se ascundeau repede, cei din imagini nu s-au miscat; cel cu maro este Nuctenea umbratica, pe cel gri, nu l-am cautat 🙂
se adapostesc si alte insecte insa uneori, imi ajunge sa stiu doar ca-i o musca, un gandac, o plosnita, etc.; si totusi… croitorul este Rhagium inchizitor iar ultima, n-am nici o idee (inca) 🙂
cer albastru si soare erau dimineata cand, pe-o scurtatura, am iesit din sat, indreptandu-ma spre padure;
fara sa stau pe ganduri am luat-o pe drumuri pe care n-am mai fost sperand sa ies din ea, fix unde vroiam pentru ca, inca din zori, mi-am propus sa ajung in cel mai inalt punct care se vede la orizont 🙂
se aud ciocanitori, pitigoi, mierle, porumbei salbatici iar frunzele uscate, stivite sub pasii mei, fac un zgomot infernal ce parea ca nu se potriveste cu linistea specifica din ea;
nu stau mult si in trecere, vad si cateva flori (Hepatica nobilis) 🙂
sufla cu putere de doua zile si asta, face sa para mai frig decat este 🙂
norii vin si se duc si printre ei, trec razele soarelui ce incalzesc solul putin cate putin in fiecare zi, trezind natura la viata 🙂
in linistea diminetii, pe stratul proaspat de zapada asezat peste noapte;
din departare, ceata urca incet pe vai si soarele, inca nu se vede 🙂