zambet si inspiratie
a venit si ploaia, inainte de amiaza; dar eu imi terminasem treaba, adica de curatat in jurul locului in care o sa pun cartofii 🙂
am facut un gard nou si am mutat o parte din bucatile de lemn vechi, partial descompuse, pe gramada de compost, fara sa strivesc nici o insecta din cele intalnite, ca locul ala putea ramane exact cum a fost; 🙂 ultimul este un gandac pocnitor, din genul Ampedus;
ploua pe afara cu picaturi mari, ca-ntr-o zi de primavara; a fost soare pana atunci si eu cu treaba, prin livada, curte, gradina; mai sunt si cateva petice de zapada, pe jos predomina verdele, infloresc iar papadiile si buruienile de pe straturi dar inca nu le scot ca nu-s o prioritate pe lista mea imaginara 🙂
am cules urzici proaspete de-o zi ca alea mai vechi sunt consumate deja, a iesit macrisul din flora spontana si pe undeva, se insoarea al doilea guster…
dintr-o mare diversitate de insecte ce-au iesit la soare, ieri 🙂
sau pe care m-am oprit din treburile mele sa le vad; nici nu vreau sa ma gandesc la cele care au trecut pe langa mine si nu le-am vazut 🙂
si se misca mai incet e drept, dar ies la primele raze de soare din martie 🙂
si zi de zi se schimba cate ceva in peisaj 🙂
deloc inspirate si mult prea la vedere, s-au oprit la iernat;
eu le las asa, dar pitigoilor nu le scapa aproape nimic, la controlul zilnic…
si nu numai, caldura mare la amiaza 🙂
o omida vioaie se hranea c-o buruiana frageda si intr-un loc pe langa pietre, au aparut de cateva zile multe gropite in forma de conuri 🙂
au coaja atat de tare ca eu abia reusesc s-o tai cu cutitul 🙂
cum sa nu zambesc, la cat de determinata a fost omida asta sa ajunga la miez… prea usor s-a lasat dezlipita 🙂
ce eliberez gradina scotand plantele din pamant, culeg si restul rosiilor…
si dupa cum ziceam, pe fiecare planta s-a hranit cel putin o omida 🙂
sus pe deal, prin palcul de conifere, se pot observa zilele acestea mici pete colorate pe vegetatia uscata 🙂
sunt omizile moliei Lasiocampa quercus, din familia Lasiocampidae ;
