prin gradina toata vara, isi ia brusc zborul, e verde, cam greu de urmarit; dar acum e toamna si desi ea a ramas tot verde, mare parte din gradina mea, nu 🙂
Stictocephala bisonia o specie din familia Membracidae;
zambet si inspiratie
prin gradina toata vara, isi ia brusc zborul, e verde, cam greu de urmarit; dar acum e toamna si desi ea a ramas tot verde, mare parte din gradina mea, nu 🙂
Stictocephala bisonia o specie din familia Membracidae;
si alte omizi prin alta gradina, in alta zona 🙂
in poze primite pe mail;
putin dupa ora 7 cu ceata ce coboara din deal, impresoara satul pe laterale si-apoi se-ntinde peste tot de jos in sus 🙂
prin sat, la multe case doar cainii latra dar stapanii nu se trezesc cand latra cainii 🙂 prin sant nu mai curge apa si nici la halau, ei nuu, nu pentru ca e toamna, seceta sau duminica ci s-a deschis…. cazanul 🙂
tufa de fasole adunata de prin gradina, am cam terminat si cu porumbul si cu omizile din ea, au fost vreo 6 in total si mereu cate trei intr-un borcan;
acum a ramas doar una, ca s-au mancat intre ele pe rand… ordinea sau care pe care, chiar nu conteaza; 🙂 concluzia mea: fara resurse vegetale sunt canibaliste (CANIBÁL, -Ă I. adj. (despre animale) care se hrănește cu indivizi din aceeași specie. )
de obicei, plac plosnitelor, asa ca o molie devine brusc demna de interesul meu, cand o vad pe ele; dar zboara repede si-o las in pace 🙂
Epiblema foenella, larvele ei se hranesc pe plante din flora spontana;
sa iau un strugure cand in plasa intinsa de un paianjen prin vie, se prinde un fluture; il scot usor si astept sa se linisteasca in palma mea, apoi il curat de firele de matase si-l las sa zboare…
scot mereu insectele vii prinse in plase de paianjeni si zambesc cu gandul la un alt paienjenis in care m-am simtit prinsa candva 🙂
foarte tare povestea, asa ca va mai arat niste „cuiburi” despre care, nu demult am afirmat ca le fac niste viespi, desi eram foaarte constienta atunci ca fara dovezi reale sunt doar… povesti; mai rar, dar mi se mai intampla 🙂
si le-am tot vazut zilnic si de fiecare data m-am tot mirat cum le poate construi o insecta asa de rapid, chiar de la o zi la alta…
de gandaci croitori, sub o scoarta groasa de lemn vechi 🙂
au o forma interesanta si nu pot fi confundate (in nici un caz, ca m-am uitat bine la ele), cu cele ale unui car 🙂
prin locuri diferite, intr-o dimineata de septembrie 🙂
cu zambete, muuulte zambete… ca a trecut ziua de marti; no, mai bine nu intrebati…