zambet si inspiratie
fara roata la tărăboanţă si fara altele pe care azi nu le am… eii nuu, nu fluier a paguba nici nu stau si numa’ cuget ci ma uit la pasarele 🙂
canta in par un macaleandru, e plin si de pitigoi iar la perechea de sticleti, ma uit cu mirare; zambesc si ma gandesc… sa ma motivez sa fac altceva sau sa nu fac absolut nimc, ca-i inceput de weekend ?:)
ca iarba uscata e foarte mare si talpile papucilor nu prind solul, traversez pe curba de nivel versantul abrupt fara sa ma uit in urma si fara sa stiu pe unde gasesc un loc, sa ies pe platou 🙂
printre arbustii teposi, zaresc o vizuina-doua si pietrele, pline de fisuri, sunt goale acum insa ma voi intoarce mai spre vara sa vad ce reptile se insoresc pe ele 🙂
de spanz, pe care il vad primavara asta inafara satului si nu-i in padure ci pe un versant pe care am ales sa ma intorc acasa 🙂
ca aleg mereu, locuri prin care n-am mai fost sau prin care trec mai rar, in fiecare anotimp; prin iarba mare si uscata sunt multe fire de rogoz (Carex ) si alte plante verzi sau cu flori 🙂
chit ca-s plantati in ani diferiti si cel de dincolo de gard e ros frecvent de caprele vecinilor, sunt pe cale sa se umple de flori 🙂
inca nu i-am vizitat pe cei din areal dar cred ca cei mai multi sunt infloriti deja; tulichina sau liliacul salbatic, daca nu-l stiti 🙂
se aud ciocanitori, pitigoi, mierle, porumbei salbatici iar frunzele uscate, stivite sub pasii mei, fac un zgomot infernal ce parea ca nu se potriveste cu linistea specifica din ea;
nu stau mult si in trecere, vad si cateva flori (Hepatica nobilis) 🙂
ies din sat si mergand spre deal, realizez ca de pe punctul lui cel mai inalt as putea vedea asfintitul… ca-l vad foarte rar si asta nu de acasa;
cum nu m-am grabit, ca nu asta era scopul meu si cum nu mai era mult pana la asfintit m-am ales, de data asta, cu-n cer plin de nori si culori; tot asa m-am si intors-fara graba, insotita de un concert al mierlelor negre dintr-un zavoi 🙂
cu martisoare, ghiocei, zambete si ganduri bune va urez tuturor,
O primavara frumoasa !
tuturor, celor care treceti mai des sau mai rar pe aici; sigur, pe cativa ii cunosc, pe multi nu-i cunosc (ca nu zic nimic) desi tare mi-ar placea 🙂
sufla cu putere de doua zile si asta, face sa para mai frig decat este 🙂
norii vin si se duc si printre ei, trec razele soarelui ce incalzesc solul putin cate putin in fiecare zi, trezind natura la viata 🙂
sub scoarta catorva pini culcati la pamant de vant cu ani in urma…
cativa croitori, larve, gandacei si milipede care au ramas unde i-am zarit 🙂
ar fi fost cald si m-as fi plimbat in voie, mai multe ore, pe deal 🙂
au aparut dediteii, potbalul a inflorit chiar si-n cele mai reci locuri, e plin de paianjen si furnici pe sol si prin padure mai vad cate-o molie 🙂
in trecere prin curtea mea, Archiearis parthenias in soarele amiezii 🙂
au iesit ghioceii inafara satului si de cateva zile, luna se vede devreme pe cerul albastru 🙂
