Ies din sat

mai jos, pe-un drum lateral si constat cu surprindere ca zapada nu-i atat de mare ca pe unde stau eu dar peste tot a cazut burnita asta noapte 🙂

natura e de basm chiar daca e ceata si merg mai departe, lasand in urma lanurile nerecoltate de porumb, merii neculesi din livada mare si ma indrept spre padure… pai, unde altundeva m-as fi putut duce azi?! 🙂

Prinse

pe fire de iarba se mai vedeau la sfarsitul toamnei, adica nu de multe zile, saci facuti de paianjeni si cuiburi ale viespilor olar 🙂

pe sol, multe cochilii de melci (pe care nu i-am vazut inca vii) si cateva resturi de exoschelet ramase de la naparlirea unor milipede pe care le stiu dar despre care… habar n-aveam ca naparlesc de cateva ori, pana devin adulti:)

Cu trei zile

in urma cand nu era zapada pe niciunde, deci la ultima iesire prin padure sub un stejar gasesc, eii sigur si frunze de stejar, ce altceva!? 🙂

cam neobisnuit pentru mine, ca multi stejari le pastreaza pe crengi si pe timp de iarna (stiti chestia aia numita  marcescență); multe frunze erau cu gale si mi-a placut micul grup de ciupercute iesite din muschiul verde 🙂

Ieri

pe-o vreme cu ceata cand nu te-ai da dus din casa, eu adunam din gradina varza si alte plante inca inflorite au ajuns la compost 🙂

si-am mai facut si altele pe afara, asa pana spre amiaza cand a inceput ploaia care, in timpul noptii ajutata de vant s-a transformat in zapada; caci iarna n-a sosit in zori ci s-a facut stapana, peste noapte 🙂