Lună: iunie 2020

Ieri

c-a fost o zi de duminica, dimineata am vazut soare si albinute lucrand cu spor prin ultimele flori de maci; ei si cu asa exemplu, m-am pus si eu pe treaba si-am scos buruieni din straturile cu ceapa, usturoi, sfecla rosie, dovlecei, morcov, fasole, etc. 🙂

sigur ca am auzit cum clopotarul s-a-ntrecut pe sine, in maiestrie, batand toaca de mai multe ori la inceputul slujbei si tragand, de nenumarate ori, clopotele la sfarsitul ei; eu am zambit, continuandu-mi treaba si probabil, as fi ramas mare parte din zi in gradina, daca n-ar fi venit iar ploaia 🙂

Macar e ceata

si nu ploua” mi-am zis de dimineata, dand o tura prin gradina ca sa gasesc un loc potrivit pentru 20 de fire de ardei gras aproape inflorite, primite ieri de la cineva care s-a simtit extrem de vinovata o saptamana intreaga, ca n-a pus semne la ardei in piata si ca… poate  ț-am dat atunci, numa’ iuțari 🙂

nici macar cainele n-avea chef de iesit pe vremea asta, dar n-a prea avut de ales iar eu am simtit-o din plin 🙂 pentru ca la distanta pe care o parcurgem zilnic, azi ne-a luat extrem de mult, plus ca incepuse ploaia; dar, cum ma pot plimba pe ploaie sau pe ceata, pot sa fac si treaba buna in gradina; si- am intins furtunul de picurare, am plantat ardeii, apoi am scos multe buruieni de peste tot si tot au mai ramas 🙂

M-am minunat

intai de pata albastra de pe cer prin care patrundeau cateva raze, apoi de gugustiucii din par si de-un sarpe de alun (ca am doi) ce se ivea lin de sub pietre zarind in acelasi timp si botul cainelui, ce-adulmeca din beci…

pana m-am gandit eu (asa, vreo 5 min) sa fac si poze, cainele a iesit afara (dar a intrat iar) sarpele l-a simtit si s-a retras, pata albastra de pe cer a disparut si-a (re)inceput brusc, ploaia; si de atunci, sa tot fi trecut vreo doua ceasuri, inca ploua 🙂

O buruiana

care trece fara probleme prin iarna, inverzeste primavara foarte devreme si s-a inmultit fara masura pe o portiune considerabila, Rorippa sylvestris 🙂

asta iarna am identificat-o si citind, tot ce am gasit despre ea, am ajuns la concluzia ca, datorita modului de inmultire,  nu prea am cum sa scap de ea; asa ca, mai adaug una la cele existente prin gradina, o mai scurtez din cand in cand si ca parte buna: datorita ei, celelalte crucifere din jur n-au sau au mai putine plosnite, purici, etc. si da, as putea s-o introduc in salate  🙂